RECAPITULARE EXAMEN ABSOLVIRE , M 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ

M 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ

1. CONSULTAŢIA PRENATALĂ

Trebuie să cuprindă toate cele trei etape ale profilaxiei: • primară - de evitare apariţiei îmbolnăvirii • secundară-destabilire a diagnosticului şi tratamentului cât mai precoce şi corect • terţiară - de evitare sau agravare a complicaţiilor.

Depistarea sarcinii şi luarea în evidenţă trebuie să fie realizate cât mai precoce., dacă este posibil, din primele săptămâni.

Consultaţia prenatală, în baza indicaţiilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei, se realizează în mod obişnuit: lunar, între săptămânile 12şi 28 şi bilunar, întră săptămânile 29 şi 40.

Obiective:

1. depistarea şi tratarea bolilor coexistente: cardiopatii, tuberculoză, nefropatii, Iu SIDA, diabet etc. - evaluarea stării de sănătate a femeii;

2. depistarea şi tratamentul precoce al complicaţiilor sarcinii: disgravidii precoce şi tardive, ameninţare de avort sau naştere prematură, placenta praevia, anemii, hidramnios;
3. depistarea şi luarea unor măsuri corespunzătoare pentru evitarea unor complicaţii posibile ale travaliului: disproporţiile cefalo-pelvine, prezentaţii distotice, sarcini multiple;
4. depistarea şi tratamentul unor boli care pot afecta fătul: incompatibilitatea Rh, insuficienţa placentară;

5. puericultura intrauterină pentru naşterea unui copil eutrofic;

6. depistarea unor factori de peristază; pregătirea fizică şi psihică pentru naştere şi
pentru creşterea armonioasă a copilului.

Consultaţia prenatală se aplică la două niveluri, care se stabilesc, de regulă, după prima consultaţie prenatală:

1. standard - pentru toate gravidele;
2. diferenţiat - pentru gravide cu risc, care necesită, pe lângă supravegherea sarcinii şi o strânsă colaborare cu reţeaua de pediatrie şi cu celelalte sectoare, în funcţie de riscul identificat.

Prima consultaţie prenatală

Prima consultaţie prenatală urmăreşte: verificarea diagnosticului de sarcină, tabilirea bilanţului de sănătate şi cunoaşterea condiţiilor individuale legate de locuinţă, e locul de muncă ale femeii.

Interviul

Urmăreşte:

• identificarea unor boli genetice, în vederea unui eventual consult genetic, dacă există motive şi nu s-au făcut în prenupţialitate;
• depistarea în antecedentele heredocolaterale a cazurilor de gemelaritate, a unor: malformaţii, boli vasculo-renale, flebite, diabet, obezitate, care pot avea uneori predispoziţie familială;
• identificarea unor factori de risc: căsătorie/cuplu stabil, profesia, dacă este fumătoare, consumatoare de alcool sau droguri, condiţii de locuit şi muncă, resurse materiale;

-Identificarea unor antecedente obstetricale/ginecologice: sterilitate primară sau secundară tratată (eventuală intervenţie chirurgicală), numărul naşterilor, sarcinilor, modul de desfăşurare a naşterilor, anomalii de durată a sarcinii, avorturi, disgravidii precoce sau tardive, prezentaţii vicioase, intervenţii obstetricale.

---Examenul clinic

a)Examenul medical general evidenţiază:

- tipul constituţional, modificări de postură şi ale aparatului locomotor;

• starea de nutriţie, greutatea (creşterea în timpul sarcinii nu trebuie să depăşească 12-12,5 kg);
• starea aparatului cardiovascular: TA trebuie să rămână sub 130/80 mmHg (să nu depăşească limitele maxime admise);
• vor fi cercetate minuţios aparatul digestiv, urinar şi respirator;
• se face examen stomatologic.

b) Examenul genital şi obstetrical identifică:

• modificări de formă şi volum ale uterului în raport cu sarcina, starea colului, configuraţia bazinului (bazine viciate) şi a părţilor moi;
• anomalii al vulvei şi vaginului, ale organelor genitale interne.

---Examene de laborator şi paraclinice

Se efectuează la început şi pe parcursul supravegherii, ritmul fiind stabilit de către medic în funcţie de evoluţia sarcinii: -determinarea hemoglobinei şi hematocritului, în scopul depistării unei anemii, care este frecvent întâlnită în sarcină. Se repetă în săptămânile 30-32;

• determinarea grupei sanguine şi a Rh-ului (inclusiv pentru soţ). Dacă este Rh negativ, se determină aglutininele anti-D, pentru realizarea profilaxiei specifice. La femeile cu Rh negativ cu soţ Rh pozitiv, titrul de anticorpi se determină lunar. în săptămânile 22-24 se face o evaluare a stării fătului prin ecografie, eventual amniocenteză şi, dacă este cazul, se grăbeşte naşterea;
• examenul serologic pentru sifilis (VDRL) se face la luarea în evidenţă şi se repetă în săptămânile 28-32;

- examenul bacteriologic ai secreţiei vaginale, eventual antibiograma pentru depistarea şi tratarea gonoreei;

• examenul sumar de urină se efectuează la fiecare consultaţie, pentru identificarea proteinuriei şi glicozuriei; eventual urocultura;
• determinarea glicemiei, pentru depistarea diabetului;

teste serologice pentru boli infecţioase (toxoplasmoza, rubeola etc); o atenţie deosebită se acordă femeilor care au prezentat herpes genital.

După bilanţul stării de sănătate se va putea aprecia dacă sarcina poate fi dusă la termen fără ameninţarea sănătăţii sau a vieţii mamei şi a produsului de concepţie (sarcina fiziologică) sau necesită îngrijire şi supraveghere specială (gravidă problemă Este necesar ca asistenta medicală generaiistă să cunoască gravidele cu risc obste­trical, pentru a asigura: urmărire şi educaţie permanentă, echilibrul şi sprijinul de care aceasta are nevoie.

2. gravida în travaliu - asistarea naşterii

Declanşarea travaliului corespunde unui anumit echilibru neuro-umoral şi endocrin. Durata travaliului este în medie de 8-14 ore la primipare şi 6-8 ore la multipare. Cuprinde trei perioade:

1. perioada de dilataţie, caracterizată prin contracţii uterine dureroase la intervale de 10-15 minute; femeia poate deveni agitată
2. perioada de expulzie a fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor; contracţiile se succed la 1-2 minute, durata se prelungeşte la 60-90 secunde, durerile devin din ce în ce mai puternice; durează de la 30 minute la 1 1/2 ore la primipare şi 15-30 minute la multipare; apare senzaţia de screamăt datorită compresiunii rectului
3. perioada de delivrenţă - urmează la 15-20 minute după expulzia fătului, constă în dezlipirea şi eliminarea placentei şi membranelor. Se produce în trei timpi, dezlipirea placentei, coborârea în vagin şi expulzia.

Culegerea datelor

• stare de agitaţie
• contracţii uterine dureroase, ritmice, cu frecvenţă şi intensitate crescândă
• modificări la nivelul colului (scurtare, ştergere, dilatare) ajungând la dilataţie completă (10-11 cm)

- formarea pungii apelor, ruperea membranelor

- apariţia senzaţiei de screamăt

- bătăile cordului fetal prezente

Probleme

disconfort din cauza durerii

- anxietate

- posibilă alterare a dinamicii uterine

- posibilă modificare a ritmului cardiac fetal (suferinţă fetală)

- colaborare ineficientă în legătură cu lipsa de educaţie sau prag scăzut la durere

- posibilă lezare a ţesuturilor moi (tăiere, ruptură), în timpul expulziei

- posibilă modificare a ritmului cardiac matern din cauza

pierderilor de sânge în perioada delivrenţei

Obiective

Gravida:

- să colaboreze cu asistenta şi medicul

- să nu prezinte modificări de dinamică uterină Naşterea să se producă fără incidente majore. Să nu se instaleze suferinţa fetală.

Intervenţii

Asistenta:

- supraveghează bătăile cordului fetal la intervale de 30 minute la început, apoi la 15 minute, urmăreşte succesiunea contracţiilor uterine, durata

-consemnează, la indicaţia medicului, modificarea colului, starea membranelor în foaia anexă obstetricală

- semnalează apariţia unor fenomene (tulburări de dinamică I suferinţă fetală), realizează corectarea medicamentoasă conform prescripţiei medicale

- supraveghează starea gravidei prin măsurarea pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii; urmăreşte comportamentul

- urmăreşte aspectul lichidului amniotic, raportează asupra modificărilor

- pregăteşte materialele necesare pentru asistenţa la naştere: câmpuri sterile, mănuşi sterile, material de dezinfecţie, pense, foarfeci sterile, aţă pentru cordonul ombilical, materiale pentru îngrijirea nou-născutului, materiale pentru prevenirea oftalmiei gonococice, medicamente pentru dirijarea travaliului etc

- colaborează permanent cu gravida, sfătuind-o cum să respire şi să-şi prelungească voluntar contracţiile

- supraveghează peri.neul în timpul expulziei, anunţă medicul pentru perinectomie sau epiziotomie în cazul în care opune ( rezistenţă

• - asistă expulzia respectând timpii dezobstruează căile respiratorii ale nou-născutului, secţionează şi ligaturează cordonul ombilical
• observă semne de dezlipire a placentei: pierderi mici de sânge, contracţii uterine slabe, coborârea fundului uterin sub ombilic şi a cordonului restant, uter dur contractat, apăsarea deasupra simfizei pubiene nu determină ridicarea cordonului restant

- prinde placenta cu palmele făcute căuş, răsuceşte membranele pentru evitarea ruperii şi rămânerii acestora în cavitate

• verifică integritatea placentei pe ambele feţe, acordând atenţie deosebită cotiledoanelor aberante
• verifică integritatea ţesuturilor moi materne (col, perineu), colaborează cu medicul în vederea suturarii.

3. ÎNGRIJIRI ÎN LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

Lăuzia cuprinde primele 6 săptămâni după naştere. Ciclul ovarian se reia, o nouă sarcină fiind posibilă chiar dacă se menţine amenoreea de lactaţie. Organele genitale revin treptat la normal.

Culegerea datelor

- scurgerea lohiilor: sangulnolente, serosanguinolente, seroase

- involuţia uterină

- apariţia secreţiei lactate

- revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale (uşor crescută

în travaliu)

- tranzit încetinit

- diureză crescută

Probleme

- deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea

- posibilă alterare a ritmului cardiac din cauza sângerării (determinată de resturile placentare sau tromboflebitei post­partum)

- posibilă stare de disconfort în legătură cu instalarea secreţiei lactate

- alterarea eliminărilor

- deficit de cunoştinţe privind igiena sânilor şi alăptarea, alimentaţia în lăuzie

Obiective

Lăuza:

- să fie capabilă să se autoîngrijească

- să nu apară complicaţii infecţioase sau hemoragice

- să cunoască semnele „furiei laptelui"

- să elimine normal, să revină la orarul propriu

- să-şi efectueze igiena sânilor

Intervenţii

Asistenta:

- explică lăuzei importanţa îngrijirilor igienice pentru prevenirea infecţiilor puerperale (după naştere)

- efectuează toaleta locală, schimbarea tampoanelor, observă lohiile (aspect, miros, culoare, cantitate); observă aspectul plăgii perineale, anunţând medicul în caz de modificări

- instruieşte gravida să se autoîngrijească

- controlează involuţia uterină (scade cu 1-1,5 cm/zi), devenind organ intrapelvin după 12zile

Involuţia uterină:

- măsoară temperatura, pulsul, tensiunea arterială, pentru depistarea eventualelor complicaţii (hemoragii, infecţii, tromboflebită)

- explică modul de instalare a secreţiei lactate, a „furiei laptelui" care poate fi însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5°C

- instruieşte lăuza să-şi spele mâinile şi sânii înainte şi după supt; să evite prelungirea suptului pentru a nu favoriza apariţia ragadelor

- stimulează mobilizarea precoce a lăuzei pentru prevenirea complicaţiilor

- încurajează creşterea cantităţii de lichide din alimentaţie

- atenţionează lăuza:

- să nu consume băuturi alcoolice, excitante (cafea, ciocolată, cacao, ceai rusesc)

- să evite alimentele flatulente

-sănu consume alimente cu fibre în cazul leziunilor perineale pentru evitarea efortului de defecaţie - efectuează sondaj vezical în caz de retenţie urinară în primele ore după naştere - instruieşte lăuza la externare:

• să-şi menţină o bună igienă locală, să folosească tampoane vulvare sterile
• să evite raporturile sexuale şase-opt săptămâni
• să nu ia medicamente fără recomandare medicală deoa­rece unele se elimină prin secreţia lactată

-sfătuieşte familia să ajute mama în îngrijirea copilului, precum şi în plan emoţional, pentru a se adapta noului rol.

4.GRAVIDA CU SARCINĂ NORMALĂ ÎN PRIMUL TRIMESTRU

Este bine ca sarcina să fie depistată cât mai devreme, luată în evidenţă supravegheată medical.

Culegerea datelor

Semne, simptome:

• amenoreea - semn nesigur; se notează data ultimei menstruaţf
• semne digestive - greţuri prezente la peste 50% din gravide. sialoree, pervertirea gustului, pirozis
• greutate, înţepături la nivelul sânilor apare reţeaua Haller
• modificări tegumentare specifice

- manifestări neuropsihice, se observă adaptarea la sarcină, reacţiile emoţionale

- creşte temperatura bazală la 37,1°-37,7°C

- senzaţie de balonare abdominală, uneori polakiurie

Probleme

- deficit de cunoştinţe în legătură cu:

- sarcina, calculul datei probabile a naşterii

- starea emoţională modificată de sarcină

- autoîngrijirea în timpul sarcinii

- alterarea comportamentului sexual, scăderea libidoului, disconfort fizic

- alterarea confortului în legătură cu tulburările neurovegetative manifestate prin greţuri şi vărsături matinale

- oboseală în legătură cu sarcina manifestată prin lipsă de energie, nevoie de somn sau insomnie (alterarea somnului)

Obiective

- gravida să cunoască modificările organismului în timpul sarcinii, să înţeleagă că aceste modificări sunt normale

- să fie capabilă să diferenţieze manifestările normale (cum ar fi greţurile, vărsăturile matinale) de cele patologice (imposibilitatea de a se alimenta)

Intervenţii

- interviu amănunţit pentru a stabili starea de sănătate anterioară sarcinii, dacă manifestările acuzate nu au alte cauze

- îndrumarea femeii să consulte medicul pentru a stabili existenţa sarcinii

- informarea femeii despre modificările organismului în timpul sarcinii

- aprecierea stării de nutriţie a gravidei, sfaturi privind alimentaţia:

- gravida care varsă este sfătuită să nu se ridice brusc din pat şi chiar înainte de a se ridica să mănânce câţiva biscuiţi, pâine prăjită sau săratele

- să evite alimentele grase, prăjeli mai ales înainte de culcare

- asigurarea confortului psihic prin discuţii cu soţul atunci când este necesar

- informarea gravidei asupra datei posibile a naşterii

- cântărirea, măsurarea tensiunii arteriale, informarea privind investigaţiile care trebuie făcute în timpul sarcinii: determinarea grupelor sanguine, Rh, reacţia serologică, examen sumar de urină, examenul secreţiei vaginale

- stabilirea ritmului consultaţiei

- instruirea gravidei privind semnele de avort, manifestări în sarcina patologică.