RECAPITULARE EXAMEN ABSOLVIRE , M 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

M 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

1. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU VARICELA

Varicela este o boală infecţioasă şi foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelozosterian.

Culegerea datelor

Date epidemiologice - Ancheta epidemiologica

Ancheta epidemioiogică trebuie să stabilească:

- izvorul de infecţii. Se pun întrebări:

- dacă au existat cazuri de îmbolnăviri în ultima vreme şi ce anume

• dacă a vizitat sau a primit vizita unor persoane bolnave
• dacă a făcut deplasări
• dacă la locuinţa sa există animale: câini, pisici, rozătoare, porci

- calea de transmitere

• dacă a consumat vreun aliment în comun cu alte persoane şi acelea au prezentat semne de boală
• dacă a fost în contact direct cu vreun bolnav cu leziuni ale pielii
• dacă a manipulat obiecte care ar fi putut fi contaminate (lână, piei de animal bolnav)

- dacă a observat prezenţa unor muşte

- starea imunoiogică

• dacă a mai suferit de boli infecţioase (de care şi când)
• dacă a făcut vaccinări (pentru ce boli şi când)

Semne şi Simptome

-leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor

• erupţie: pe tegumente, macule, papule, vezicule, cruste (aspect polimorf)
• pe mucoasa bucală (veziculele se rup lăsând ulceraţie cu aspect de aftă cu dureri la masticaţie şi salivaţie abundentă)

febra (poate lipsi la 1/4 din cazuri)

Probleme

• alterarea integrităţii pielii, legată de leziunile veziculare
• risc de alterare a imaginii corporale, legat de cicatricile (posibile) rămase In urma gratajului
• risc de infecţie a tegumentelor legat de gratajul leziunilor pruriginoase
• potenţial de complicaţii (pneumonie, encefalită varice/oasă), legat de procesul infecţios, fie legat de suprainfecţia elementelor eruptive
• alterarea confortului, legat de prurit
• risc de transmitere a infecţiei, legat de neizolarea pacientului

Obiective

Pacientul:

• să-şi păstreze integritatea pielii
• să nu fie expus microorganismelor infecţioase
• să înţeleagă măsurile de control al infecţiei şi al gratajului
• să-şi păstreze sentimentul de bunăstare şi stimă de sine

Intervenţii

• igiena tegumentelor cu apă alcoolizată
• baie numai după căderea crustelor
• pentru ameliorarea pruritului, alcool mentolat; talc
• igiena cavităţii bucale = spălaturi cu ceai de muşeţel (mai ales după alimentaţie), badijonări cu stamicină, vit. A
• educaţia pacientului: să nu se scarpine
• supravegherea pentru a observa semnele vreunei complicaţi (febră, cefalee)

de reţinut:Varicela şi zona zoster (herpes zoster) au acelaşi agen: etiologic. Varicela poate apărea după un contact cu herpes zoster sau invers.

2. ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU TOXIINFECŢII ALIMENTARE

Toxiinfecţiile alimentare sunt boli infecţioase acute, cu caracter sporadic sa epidemic, care apar în urma consumului de produse alimentare intens contaminate variate bacterii şi/sau toxinele acestora, virusuri, protozoare, sau fungi/ciuperci.

Ele se manifestă clinic atât prin tulburări digestive (vărsături, diaree, colica abdominale), adică fenomene de gastroenterocolită acută, cât şi prin fenomene toxice generale.

Semne şi simptome

Manifestările de dependenţă (clinice) apar după o incubaţie de:

12-36 ore - salmonelle

1-4 ore - stafilococ

8-24 ore - Clostridium perfringens

1-3 săptămâni - giardia lamblia

Debutul este brusc cu:

• salivaţie, greaţă, vărsături, colici abdominale, diaree cefalee, ameţeli, lipotimie
• stare de rău general, febră
• tegumentul palid - acoperit cu sudori reci
• hipotensiune arterială până la colaps
• şoc infecţios

Probleme

deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice (se pierde Na, K, Ca) din cauza vărsăturilor, diareei

• vărsături, diaree din cauza inflamaţiei mucoasei tubului digestiv
• sub acţiunea enterotoxinelor
• disconfort din cauza tulburărilor digestive, a stării de rău produs de toxinele (endotoxinele) pătrunse în sânge
• cefalee din cauza toxinelor care afectează sistemul nervos central şi tulburărilor hidroelectrolitice
• hipertermie din cauza stării infecţioase şi deshidratării
• tulburări circulatorii - hipotensiune din cauza scăderii volumului circulant
• anxietate, legată de apariţia şi evoluţia bolii

Obiective

Pacientul:

• să nu mai prezinte semne de deshidratare în termen de maxim 24 ore
• să i se diminueze vărsăturile în termen de 6 ore
• să aibă tranzitul intestinal ameliorat în termen de 6 ore
• să nu prezinte cefalee, colici - în termen de 2-3 zile
• să prezinte temperatura în limite normale în termen de 2-3 zile
• să prezinte T.A. în limite normale - în primele 24 ore

Intervenţii

Asistenta:

• asigură repausul la pat
• asigură o dietă hidrică (administrare de lichide reci, în înghiţituri mici - fracţionat); se pot administra 4-5 litri pe 24 ore; pot fi uşor acidulate; treptat, se introduc alimente (orez, morcovi raşi, brânză de vaci proaspătă, pâine prăjită şi în funcţie de toleranţă, se ajunge la alimentaţia normate)
• asigură reechilibrarea hidroelectrolitică - cu soluţii indicate (ser fiziologic, Dextran)
• administrează medicaţia prescrisă (simptomatice: emetiral. clordelazin; spasmolitice: metoclopramid, scobutil; dezinfectant intestinal). în formele grave: corticoterapie.

Educaţia pacientului

Să ştie:

• să prevină contaminarea alimentelor (vezi: „Măsuri preventive faţă de calea de transmitere digestivă")
• să evite consumul de maioneză păstrată în condiţii necores­punzătoare de temperatură, creme preparate din ouă de raţă etc.
• să evite consumarea alimentelor suspecte prin control organoleptic

3. ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU HEPATITĂ VIRALĂ ACUTĂ A

Hepatita virală A (HVA) este o boală infecţioasă determinată de virusul hepatitic A (din genul Enterovirus) cu caracter hepatotrop, provocând o boală generală a organismului şi, mai ales, a ficatului.

Virusul A se găseşte atât în materiile fecale, bilă cât şi în sânge. Are mare rezis­tenţă în mediul extern. Infecţia se transmite prin apă, alimente, obiecte contaminate.

Perioada de incubaţie - în medie, 1 lună - virusul fiind prezent în sânge şi în scaun din a doua jumătate a perioadei de incubaţie.

Semne şi simptome

Perioada de incubaţie (14-42 zile)

Perioada preicterică 1-10 zile

- febră

- dureri musculare generalizate

- manifestări catarale respiratorii (uneori); debut pseudo-gripal

Manifestări digestive (debut digestiv - cu semne de gastroduo-

denită)

- anorexie - cu repulsie de alimente, balonare

- greaţă, vărsături

- dureri (epigastrice, de cap)

- senzaţie de greutate în hipocondrul drept

- dureri articulare (artralgii) - debut pseudo-reumatigmal

- erupţii de tip urticarian - cu prurit

icterul - coloraţia galbenă a tegumentelor şi a sclerelor (mucoasă conjunctivală)

• prurit
• astenie pronunţată, ameţeli
• insomnie ori somnolenţă
• irascibilitate
• apatie - până la depresie psihică
• oligurie (retenţie hidrică şi sodică) cu urina închisă la culoare (hipercromă - ca berea brună)
• constipaţie cu scaune decolorate

notă:Hepatita virală A poate debuta uneori atipic.în această perioadă, ficatul este mărit (hepatomegalie), sunt afectate căile biliare (hipotonie); stomacul şi intestinul (gastroduo-denită acută); pancreasul (insuficienţa secretorie a pancreasului exocrin cu perturbări ale digestiei - din lipsa de lipază, tripsina); aparatul cardiovascular (hipotensiune, bradicardie); sistemul nervos (astenie, depresie sau irascibilitate).

în formele severe, pot apărea hemoragii digestive, cutanate şi mucoase (epitaxis, gingivoragii).

notă:

După cum am amintit, există şi forme inaparente, cu totul asimptomatice, şi forme anicterice.

Examenele de laborator au mare importanţă (vezi Breviar - Lucreţia Titircă, Explorarea funcţională a ficatului)

Probleme

- hipertermie, legată de manifestarea generală infecţioasă, fără frisoane

- disconfort - legat de prurit, durerile musculare, articulare, de manifestările digestive,manifestările catarale

- greţuri, vărsături - legate de gastro-duodeniiă

- anorexie - legată de afectarea stomacului şi intestinului şi alterarea gustului

- alterarea nutriţiei prin deficit din cauza anorexiei, greţurilor şi vărsăturilor

- dureri - epigastrice, de cap, musculare, articulare, legate de infecţia care afectează aceste organe

- diminuarea mobilităţii fizice (intoleranţă la activităţi) - legată de astenie, ameţeli, alterarea metabolismului

- afectarea tegumentelor şi mucoaselor, legată de urticarie; de coloraţia galbenă (bilirubinemie crescută)

- eliminare urinară inadecvată - (prin oligurie la început), legată de retenţia hidrică sau tulburare în metabolismul apei şi al elec-troliţilor, cu creşterea lichidului extracelular

- constipaţle sau diaree - legată de insuficienţa secretorie a pancreasului exocrin, de colestază

- cunoştinţe insuficiente asupra bolii şi legate de regimul igieno-dietetic

- anxietate legată de evoluţia prognosticului bolii

- risc de infecţii bacteriene sau virale supraadăugate, legat de starea de nutriţie anterioară (în special carenţe de proteine), de boli cronice asociate

Obiective

Pacientul să prezinte:

• o diminuare:

• a febrei
• a vărsăturilor, a greţurilor. a pruritului
• a durerilor (de cap, epigastrice, musculare, articulare)

• să fie hidratat şi să prezinte o stare de nutriţie adecvată
• confort fizic şi psihic ameliorat, cât mai adecvat
• Pacientul

• să se deplaseze la baie, toaletă, cu ajutorul unei persoane
• să aibă tegumente şi mucoase curate şi integre
• să prezinte o diureză normală

- să aibă un tranzit intestinal normal, să nu prezinte constipaţie sau diaree

• să fie instruit asupra bolii şi asupra regimului igieno-dietetic
• să cunoască principalele grupe de alimente şi conţinutul lor în factori nutritivi (glucide, proteine, lipide)
• să nu prezinte anxietate

să nu prezinte infecţii intercurente bacteriene (mai ales streptococice) sau virale (viroze respiratorii)

Intervenţii

Autonome şi cu rol delegat

Toate intervenţiile vizează: protejarea ficatului, sprijinirea regene­rării celulelor hepatice, corectarea reacţiilor inflamatorii şi a altor dezechilibre funcţionale. De asemenea, protejarea pacientului de alte infecţii, precum şi limitarea transmiterii bolii.

• izolarea pacientului - de obicei în spital cel puţin 2 săptămân de la debutul bolii
• observarea funcţii/or vita/e Asigurarea odihnei:
• repaus la pat- pentru perioada acută a bolii (cât timp testele de citoliză sunt crescute)

- după perioada acută, repaus relativ în convalescenţă, apoi reluarea treptată a activităţii.

de reţinut:

Poziţia de clinostatism favorizează foarte mult circulaţia sanguină la nivelul ficatului (favorizează vindecarea).

Combaterea febrei şi a vărsăturilor:

• febra se combate prin:

• îmbrăcăminte lejeră
• microclimat corespunzător în salon
• medicaţie antipiretică prescrisă de medic

• vărsături/e se pot diminua prin:

- ingerare de cantităţi mici (30-60 ml) de lichide reci (ceau siropuri diluate), la intervale de 30-60 minute

• la acelaşi interval se pot da pacientului bucăţi mici de gheaţă, pe care le suge
• administrarea medicamentelor se va face, de preferinţă, sub formă de supozitoare

• observarea semnelor de deshidratare
• respectarea dietei (mese mici şi frecvente), în funcţie de tole­ranţa digestivă sau de apetitul pacientului:

• la început dietă lichidă 1,5-2 I pe zi hidro-lacto-zaharată (sucuri de fructe, în special citrice, ceaiuri, compoturi, supe de zarzavat, lapte, iaurt)
• apoi, dieta va cuprinde alimente şi preparate uşor digerabile, care să asigure un aport suficient de glucide şi un aport suficient de aminoacizi necesari regenerării celulare. Astfel:
• glucidele (hidrocarbonatele) trebuie să acopere 60-70% din necesarul de calorii
• în formele severe - perfuzii intravenoase cu soluţii de glucoza; nu trebuie însă să se exagereze cu lichidele (excesul poate fi dăunător)
• proteinele 1-1,5 g/kg corp se asigură prin: lapte şi produse lactate (brânză de vaci etc.) şi leguminoase (cartofi); apoi, când apare apetitul: carne (de pasăre, vită, peşte)
• lipidele - în cantitate de 60-80 g/zi sub formă de: ulei (măsline, floarea-soarelui, porumb), unt, frişca, smântână

• asigurarea tranzitului intestinal normal se realizează prin:

• regim de fructe
• zarzavaturi
• la indicaţia medicului - clisme, laxative

• administrarea medicamentelor la indicaţia medicului:

• simptomatice (pentru combaterea tulburărilor digestive: greţuri, vărsături)
• lipotrope (hepatotrope) - metionină, silimarină, aspatofort (trofopar)
• vitamine - din grupul B; vitamina C; vitamina E; vitamina K (fitomenadion)
• în formele severe - corticoizi
• în icter prelungit: coleretice (anghirol, colebil, carbicol)

• educarea pacientului

• pentru cruţarea ficatului, pacientul va evita asocierea altor noxe (efort, abuz alimentar, toxice etc.)
• va evita consumarea alimentelor interzise: prăjeli, rântaşuri, grăsimi animale, conserve, afumături, alcool

.- pentru dispensarizare corectă, pacientul va fi informat că dispariţia icterului şi a celorlalte semne nu înseamnă vinde care totală; refacerea ficatului necesită timp mai îndelungat (2-3 luni) şi urmărirea se face timp de 6 luni iar în unele cazuri, urmărirea se face timp de 12 luni (clinic şi prin examene de laborator)

• încurajarea pacientului şi a familiei de a pune întrebări despre boală şi regimul alimentar
• informarea pacientului despre transmiterea bolii şi a modului de prevenire a hepatitei de tip A (şi pentru fiecare tip de hepatită)

1. INTERVENŢII SPECIFICE:

ADMINISTRAREA VACCINURILOR

Vaccinurile sunt produse biologice preparate din agenţi microbieni rickettsi virusuri atenuate, inactive sau omorâte sau din produsele lor (din toxinele lor) şi-au păstrat puterea imunizantă.

în mod curent, se obişnuieşte a se denumi vaccinuri propriu-zlse atât produs imunizante microbiene, cât şi produsele imunizante rezultate din toxinele (anatoxinele).

Vaccinurile sunt utilizate pentru provocarea unei imunităţi active artificiale faţă anumite infecţii. Acestea, introduse în organism, produc anticorpi specifici împiedică atacul germenilor sau al toxinelor acestora asupra organismului. Exis vaccinuri monovaiente şi asociate (bivaccin = diftero-tetanic, trivaccin = diftero-tete pertusis).

Vaccinurile se păstrează în frigider (4°-8° C).

Vaccinoprofilaxia constituie cea mai valoroasă metodă de profilaxie a bolilor nfecţioase. în ţara noastră sunt obligatorii următoarele vaccinări preventive:

• BCG (Calmette-Guerin) - antituberculoasă
• antipoliomielitic
• antidifteric
• antipertusis
• antirujeolice
• contra HBV.

în fiecare ţară se elaborează un program naţional de vaccinare. Acest program nu este imuabil, ci se modifică în timp, în funcţie de situaţiile epidemiologice.

precizare:

O parte a imunizărilor active sunt interzise la gravide (risc de avort sau malformaţii congenitale). Sunt o serie de imunizări permise şi la gravide, în situaţii deosebite, ca: vaccinarea antirabica; vaccinarea antipoliomielitica; antigripală cu virus inactivat. La fel, imunizarea antitetanica este bine suportată şi e chiar indicată la gravidele nevaccinate. Se face cu vaccinuri inactivate şi cu anatoxină tetanica purificată şi adsorbita (ATPA) pentru eventuala prevenire a unui tetanos neonatal.

Astăzi, se aplică vaccinările asociate:

• DI-TE-PER (diftero-tetano-pertusis)
• rujeolic + urlian + rubeollc
• DI-TE-PER + Poliomielitic oral (VPO)
• DI-TE-PER + vaccin poliomielitic inactivat (în aceeaşi seringă)

- DI-TE-PER + poliomielitic + rujeolic. S-au introdus, de asemenea, vaccinuri noi:

- antihepatitic B; vaccinul herpetic şi altele.

Calea de administrare a vaccinurilor

• intradermic

- BCG - în zona deltoidiană a braţului drept

• subcutanat (faţa externă a braţului, ţesut celular al flancurilor abdominale)

- antitetanic, - antirabic, - antidifteric, - antitifoparatific, - antirujeolic

• intramuscular (în regiunea latero-externă a coapsei)

- anatoxinele purificate şi adsorbite

(ADPA - anatoxină difterica purificată şi adsorbita)

(ATPA - anatoxină tetanica purificată şi adsorbita)

-trivaccinul = Di-Te-Per

- bivaccinul = Di-Te

• oral

- antidizenteric

- antipoliomielitic (VPO)

- BCG

• intranazal

- antigripal (există şi vaccin antigripal inactivat, care se

administrează injectabil)

de reţinut:

• Imunitatea activă obţinută prin vaccinare este de durată
• Vaccinurile şi anatoxinele sunt utilizate în primul rând cu scop profilactic; totuşi unele pot fi aplicate şi cu scop curativ (difterie, tetanos, bruceloză, stafilococii. febră tifoidă)
• Se vor utiliza numai vaccinuri cu valabilitate, neexpirate

• Vaccinurile injectabile vor fi manipulate în condiţii de asepsie perfect (încărcarea seringii la flacără, etc.)

• Se vor respecta dozele şi intervalele dintre inoculări; dozele mai mici determir imunitate slabă; dozele mai mari pot declanşa reacţii postvaccinare intense, Se va face tatonarea gradului de toleranţă faţă de vaccinuri prin administrare în prealabil a unei doze de 0,1 ml în diluţie de 1/100 (în cazurile în care se poat aştepta o toleranţă mai accentuată).

Sarcinile asistentelor medicale din dispensare:

- cuprinderea integrală în catagrafie a tuturor copiilor programaţi pentru imunizare conform calendarului stabilit

• cunoaşterea populaţiei infantile, mai ales din cartierele noi
• cuprinderea subiecţilor amânaţi, contraindicaţi temporar, omişi din campan 2 anterioară, cei flotanţi în teritoriu
• asigurarea vaccinării integrale a copiilor din creşe, grădiniţe, leagăne
• vor fi admişi în colectivităţi numai copiii vaccinaţi conform calendarului
• respectarea cu stricteţe a instrucţiunilor MS privind administrarea vaccinurilor
• înregistrarea tuturor vaccinaţilor în registrul de vaccinare

asigurarea condiţiilor optime de transport şi conservare a vaccinurilor (+ 4°C + + 8^:C