marți, 26 ianuarie 2016

RECAPITULARE EXAMEN ABSOLVIRE , M 25. GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

M 25. GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE

1. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BOALĂ ULCEROASĂ
Ulcerul gastric (ulcerul localizat la nivelul stomacului) este o boală cronică digestivă caracterizata prin apariția de eroziuni la nivelul mucoasei gastrice. Este cea mai întâlnită formă de ulcerație digestivă.
Simptomatologie
- durere epigastrică care apare la 2-3 ore după mese (mica periodicitate), care se calmează după alimentaţie
- durerea apare în pusee dureroase, toamna şi primăvara (marea periodicitate), urmate de perioade de remisiune
- pirozis, - vărsături postprandiale, - scădere ponderală, - astenie
Problemele pacientului
- disconfort abdominal cauzat de durere
- anxietate
- deficit de volum lichidian
- risc de complicaţii:- hemoragie digestivă superioară (hematemeză şi/sau melenă), - perforaţie, - stenoză pilorică, - malignizare (îndeosebi pentru ulcerul gastric)

Obiective
- pacientul să prezinte stare de confort fizic şi psihic
- prelungirea perioadelor de remisiune
- pacientul să se alimenteze corespunzător perioadei de evoluţie a bolii, nevoilor sale calitative şi cantitative
-pacientul să fie conştient că prin modul său de viaţă, de alimentaţie, poate preveni apariţia complicaţiilor
Intervenţii
Asistenta: asigură repausul fizic şi psihic al pacientului (12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial) în perioada dureroasă
  • asigură dieta de protecţie gastrică individualizată în funcţie de fazele evolutive ale bolii, alimentaţia fiind repartizată în 5-7 mese/zi, astfel:
- în faza dureroasă - supe de zarzavat strecurate, lapte îndoit cu ceai, la care treptat se adaugă supă cremă de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, brânză de vaci, pâine veche, făinoase fierte în lapte şi apoi - carne fiartă de pasăre sau vită
-în faza de acalmie sunt permise: laptele dulce, făinoase fierte în lapte, ou fiert moale sau sub formă de ochi românesc, carne de vită sau pasăre fiartă sau la grătar, pâine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub formă de piureuri, sufleuri, biscuiţi, prăjituri de casă, fructe coapte
următoarele alimente sunt interzise: laptele bătut, iaurtul, carnea grasă, legumele tari (varză, castraveţi, fasole), pâinea neagră, cafeaua, ciocolata, supele de carne, sosuri cu prăjeli, alimente reci sau fierbinţi
  • pregăteşte pacientul fizic şi psihic pentru explorări funcţionale şi îl îngrijeşte după examinare (examenul radiologie cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenală cu biopsie, chimism gastric, recoltează materiile fecale pentru proba Adler
  • administrează medicaţia prescrisă respectând ritmul şi modul de administrare: medicaţia antisecretoare înaintea meselor, medicaţia antiacidă şi alcaninizantă la 1-2 ore după mese; pentru a evita recidivele este necesară eradicarea germenului Helicobacterpyloriprin administrarea unui antibiotic adecvat
  • supraveghează pulsul, TA, apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporală şi le notează în foaia de observaţie
  • face bilanţul zilnic între lichidele ingerate şi cele excretate
  • pregăteşte pacientul preoperator, când se impune necesitatea operaţiei chirurgicale
  • educă pacientul pentru a recunoaşte semnele complicaţiilor (scaunul melenic, caracterul durerii în caz de perforaţie vărsăturile alimentare cu conţinut vechi în caz de stenoză pilorică)
educă pacientul pentru a respecta alimentaţia recomandată şi renunţă la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun).

2. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CIROZĂ HEPATICĂ
Ciroza hepatică este o suferinţă cronică a ficatului, cu evoluţie progresivă, iracterizată prin dezorganizarea arhitecturii hepatice, ţesutul conjunctiv structurându- în benzi de scleroză. Hepatitele acute cu virus B şi C pot determina hepatite cronice, ire apoi degenerează în ciroza hepatică.
SEMNELE SI SIMPTOMELE
Pacientul poate prezenta:
- hepatomegalie (cresterea in volum a ficatului);
- splenomegalie (cresterea in volum a splinei);
- circulatie colaterala in „cap de meduza" (evidentierea venelor de la nivelul abdomenului datorata blocarii venei porte, vena ce transporta sangele de la intestine la ficat);
- ascita (acumularea de lichid in abdomen);
- disconfort abdominal;
- cresterea in volum a abdomenului;
- icter (colorarea in galben a tegumentelor si sclerelor);
- balonare;
- edeme vesperale (umflaturi nedureroase formate prin acumularea de lichid aparute seara);
- astenie (oboseala, slabiciune fizica si psihica);
- gingivoragii (sangerare a gingiilor);
- epistaxis (hemoragie nazala);
- eritem palmar (roseata palmelor);
- prurit (mancarimi ale pielii) - cauzat de cresterea bilirubinei (pigment biliar rezultat din descompunerea hemoglobinei) in sange.

Problemele pacientului
- disconfort abdominal
- deficit de volum rahidian
- lipsa autonomiei în îngrijirile personale
- risc de alterare a integrităţii tegumentelor
- risc de complicaţii: - ascita
- hemoragii epistaxis
- hemoragie digestivă superioară
- comă hepatică
Obiective
- pacientul să prezinte stare de confort fizic şi psihic
- pacientul să se poată alimenta, să-şi menţină starea de nutriţie şi echilibrul hidroelectrolitic
- tegumentele să fie curate, integre, fără leziuni de grataj
- pacientul să cunoască modul de viaţă, de alimentaţie, să se poată autoîngriji
-pacientul să fie ferit de complicaţii
Intervenţii
Asistenta:
- asigură repausul la pat 16-18 ore/zi în decubit dorsal sau în poziţia adoptată de pacientul cu ascită masivă, care să-i faciliteze respiraţia
- reduce la maxim efortul fizic al pacientului prin deservirea acestuia la pat, pentru a-i conserva energia
- menţine igiena tegumentară, a lenjeriei şi a mucoaselor; îngrijeşte cavitatea bucală, îndeosebi în caz de gingivoragie şi gust amar
- recoltează sânge, urină, pentru examenul de laborator în vederea evaluării funcţiei hepatice
- supraveghează scaunul, urina (cantitatea şi culoarea), icterul tegumentar, greutatea corporală şi le notează în foaia de temperatură
- hidratează, pe cale orală, pacientul când este permis, şi pe cale parenterală în celelalte situaţii, cu soluţii de glucoza tamponată cu insulina
-alimentează pacientul cu produse lactate, zarzavaturi, fructe fierte, coapte, supe, piureuri de zarzavat. Alimentele sunt desodate
  • educă pacientul şi antrenează familia pentru a respecta alimentaţia şi normele de viaţă impuse, în funcţie de stadiul bolii
  • respectă normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale, având în vedere receptivitatea crescută a pacientului la infecţii
  • pregăteşte pacientul şi materialele necesare pentru puncţia abdominală exploratoare sau evacuatoare (dacă este cazul) şi îngrijeşte pacientul după puncţii
  • supraveghează comportamentul pacientului şi sesizează semnele de agravare a stării sale, sesizează apariţia semnelor de insuficienţă hepatică
  • administrează medicaţia hepatoprotectoare, corticoterapia şi medicaţia calmantă a pruritului, când este cazul
  • pregăteşte pacientul în vederea intervenţiei chirurgicale pentru transplant hepatic, la indicaţia medicului.

3. COLECISTITA ŞI NURSINGUL PACIENTULUI CU COLECISTITĂ
Definiţie:Colecistita acută este o afecţiune a veziculei biliare,caracterizată anatomo- patologic prin inflamaţia organului,iar clinic printr -un sindrom dureros abdominal acut,însoţit de febră şi modificări locale.
Simptomatologie:Durerea în hipocondrul drept
Greaţa şi vărsaturile
Icter
Starea de disconfort abdominală se amplifică prin senzaţie de balonare epigastrică
Simptomele generale sunt nelipsite:cefalee,agitaţie,uneori frison şi febră.Dacă predomină infecţia căilor biliare,pacientul prezintă frison,însoţit sau nu de hipertermie. Frisonul domină în general tabloul clinic la bolnavul vârstnic.
Frecvenţa pulsului este paralela cu creşterea temperaturii,rar pulsul este aritmic.
Probleme: alterarea confortului fizic, greţuri şi vărsături, alterarea tegumentelor şi mucoaselor, alterarea termoreglării, anxietate
Obiective:
  • pacientul să prezinte un confort fizic bun
  • diminuarea greţurilor şi vărsăturilor
  • pacientul să prezinte tegumente şi mucoase integre
  • pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale
  • pacientul să nu mai prezinte anxietate.

Obiective
Măsuri de realizare
1. Combaterea durerii şi recol­tarea sângelui pentru exame­ne de laborator

  1. Asistenta nu va administra bolnavului nici un calmant fără indicaţia medicului, pentru a nu masca evoluţia acută a unei alte boli sau o perforaţie.
  2. Se va încerca liniştirea bolnavului prin pungă cu gheaţă pe abdomen; poate să-i administreze ceai slab, ceai de muşeţel sau de sunătoare.
  3. Pregăteşte materialul steril necesar pentru puncţia ve-noasă în vederea administrării de medicamente şi recoltarea de sânge pentru laborator (leucocitoză, V.S.H., bilirubinemie, probe hepatice).
1.4. Pregăteşte medicamente analgezice, antispastice,
antibiotice:
  • Mialgin 100-150 mg la interval de 6-8 ore, care are avantajul de a nu produce spasmul musculaturii netede;
  • Algocalmin (3-4 fiole pe zi);
  • Scobutil compus (2-3 fiole);
  • Papaverină (2-4 fiole în 24 ore);
  • Sulfat de atropină 0,5 mg subcutanat de 2-3 ori pe zi; -Antibiotice (Ampicilina i.v., Tetraciclină = Solvocilin i.v.).
ATENŢIE! Nu se administrează morfină, deoarece accentuează spasmul căilor biliare

2. Asigurarea repausului fizic şi psihic
- bolnavii trebuie convinşi de asistentă să respecte repausul absolut fizic şi psihic, pentru că activitatea psihică sau fizică precoce poate provoca recidive sau agravări nerecuperabile (nu se vor ridica din pat fără hotărârea medicului, vor respecta durata zilnică de părăsire a patului, vor evita lectura sau studii mai dificile).
- asigurarea unei poziţii antalgice
3. Asigurarea alimentaţiei
- Fracţionată în doze mici, dese, pentru a favoriza drenajul biliar permanent.
- se vor evita alimentele meteorizante, grăsimile animale, ouăle etc.
Se admit făinoase, budinci, carne albă.
2. Pregătirea bolnavului şi materialului pentru alte intervenţii
Asistenta pregăteşte materiale pentru recoltarea produsele biologice pentru examinări de laborator: sânge şi urină
Se vor pregăti bolnavul şi materialul necesar pentru examen radiologie (colecistografie şi colangiografie), pentru tubaj duodenal (la aceste examinări se va recurge după retrocedarea tabloului acut; ele sunt utile pentru diagnosticul diferenţial cu colecistita litiazică, cu pancreatita acută).




INTERVENŢII SPECIFICE

1. PARACENTEZA ABDOMINALA
Definiţie= traversarea peretelui abdominal si patrunderea in cavitatea peritoneala, cu ajutorulunui trocar.
- INDICAŢII
- se realizează pentru reducerea presiunii intraabdominale în cazul ascitelor voluminoase
- se realizează pentru a diagnostica o peritonită bacteriană spontană sau o tuberculăză peritoneală
- se realizează pentru a diagnostica diverse neoplazii
- în cazul pacientilor cu ascita de cauză cunoscută şi episoade recurente ce se decompenseaza brusc si prezinta febra, distensie abdominal marcata, iritatie peritoneala, hipotensiune arteriala si encefalopatie sau chiar sepsis.

Contraindicatii

- coagulopatii severe, necorectate prin administrare de vitamina K sau plasma proaspata
- interventii chirurgicale in antecedente cu existenta adeziunilor si bridelor intraabdominale postoperatorii
- distensie abdominala severa
- celulitade perete abdominal (in special la locul punctiei).

Pregatirea pentru paracenteza

SCOP– explorator– punerea in evidenta a prezentei lichidului peritoneal
recoltarae lichidului si examinarea sa in laborator pentru stabilirea naturii ssale ;
- terapeutic– evacuareaunei colectii libere de lichid in ascitele masive pentru efectuarea dializei peritoneale. 
Materiale necesare:
  • masa acoperita cu camp steril, un trocar gros cu diametrul de 3-4 mm, cu mandren ascutit si mandren bont, novocaina pt anestezie locala, casoleta, musama si traversa, un vas gradat cu o capacitate de 10 l pt colectarea lichidului, o tavita renala, densimetru, trocar de calibru mic(1.5-2mm), seringa de 2-5 ml, alcool, tincture de iod, cearceaf impaturit in 3, in lungime, cilindru gradat de 100-200ml, 2 eprubete sterile, etichetate, un bisturiu steril, catetere sterile pt evacuarea vezicii, cand bolnav prezinta tulburari de mictiune
Efectuarea tehnicii:
-spalarea pe maini cu apa si sapun, dezinfectarea cu alcool
-se dezinf locul punctiei cu alcool si apoi cu tincture de iod
-se izoleaza locul punctiei cu camp steril
-se serveste medicului: bisturiul cu care va inciza piele, trocarul cu care va efectua punctia
-se recolteaza probele sterile de lichid(100-200ml) pt laborator, ex citologic
-se masoara P si R
-partea superioara a abdomenului se bandajeaza ce cearceaful impaturit si se strange progresiv
-se supravegheaza viteza de evacuare
-se schimba poz bolnav, se introduce mandrenul neascutit in trocar
-se badijoneaza locul punctiei cu tincture de iod, se aplica pe plaga1-2 agrafe si un pansament steril
-pielea din cele 2 parti ale orificiului se indoaie sub forma de cute si se aplica transversal un emplastru peste cutele obtinute
-se strange cearceaful imprejurul abdomenului
-se det densitatea lichidului evacuate
-spalarea pe maini cu apa si sapun
-se not in FO a bolnav data, cantitatea.

2. COLONOSCOPIA: examenul vizual direct al colonului, cu ajutorul unui colonoscop flexibil; se vizualizează colonul sigmoid, descendent, transvers şi ascendent până la cec.
Colonoscopul : tub din fibre optice flexibile, lung de 135-185 cm; el se poate adapta şi la camera video, cu urmărirea imaginilor obţinute pe un ecran TV.
Pregătirea instrumen­telor şi a materialelor necesare
- muşama, aleză, comprese mici sterile, casoletă cu câmpuri sterile, mănuşi de cauciuc, pensă de biopsie, recipiente pentru prelevări histologice, colonoscop cu sursă de lumina şi sistem de aspiraţie, vaselină, silicon pentru lubrifiere, recipient cu apă pentru curăţirea colonoscopului după utilizare; recipiente cu substanţe pentru dezinfecţia aparatului (glutaraldehidă, CIDEX, alcool 90º)
- medicamente pentru sedarea pacientului
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului
- se explică pacientului necesitatea investigaţiei
- este încurajat şi se informează pacientul despre tehnica uti­lizată, durata investigaţiei, efectele neplăcute (senzaţia de pre­siune, durere)
- se explică scopul pregătirii fizice, în vederea golirii şi curăţirii complete a colonului de materii fecale şi mucus, care ar împiedica examinarea
Pregătirea fizică:
- trei zile consecutiv, seara şi dimineaţa, se efectuează câte două clisme evacuatoare simple, înalte, la interval de o oră, cu câte doi litri apă călduţă; ultima clismă se face în dimineaţa examinării, cu 3-4 ore înainte
- în prima şi în a 2-a seară de pregătire, se administrează un purgativ
- în cele trei zile de pregătire, pacientul va ingera doar lichide
- la nevoie, i se pot administra lichide prin perfuzie i.v., în scopul combaterii sau prevenirii deshidratării - seara, înaintea examinării, se dă un somnifer
- în dimineaţa examinării, i se administrează 1 fiola diazepam şi scobutil, cu 30-60 de minute înaintea începerii colonoscopiei
Participarea la colo­noscopie
- sunt necesare două asistente:
- asistenta I linişteste pacientul, îl solicită să coopereze şi, pe cât posibil, să se relaxeze (informarea anterioară îl face maicooperant şi mai tolerant faţă de efectele neplăcute ale tehnicii)
- urmăreşte funcţiile vitale ale pacientului
- îl aşează în decubit lateral stâng, cu genunchii flectaţi, şi este acoperit cu un câmp steril, prevăzut cu un orificiu central (întimpul examinării, la solicitarea medicului, poziţia pacientului poate fi schimbată dintr-un decubit în altul, pe măsură ce sonda înaintează)
- asistenta II verifică colonoscopul, asigurându-se că este adaptat corect la sursa de lumină şi că are insuflaţia şi aspiraţia bună
- lubrifiază vârful tubului (colonoscopului) cu vaselină şi îl introduce, încet, în anus
ATENŢIE:
- asistenta va avea grijă să nu ajungă vaselină pe lentilă, fapt care ar împiedica vizibilitatea;
- pe măsură ce medicul are vizibilitatea traiectului lumenului colonic stâng, asistenta, la solicitarea acestuia, avansează tubul încet, în lumenul colonului;
- în acest timp, asistenta I se ocupă de pacient, supraveghindu-l şi explicându-i cum să coopereze.
Îngrijirea pacientului după tehnică - se efectuează toaleta regiunii anale, imediat după îndepărtarea tubului, îndepărtându-se mucozităţile şi resturile substanţeilubrifiante
  • se transportă pacientul la salon, la patul său
Pregătirea produselor pentru laborator - dacă s-au făcut însămânţări bacteriologice, se pregătesc materialele pentru laborator (se completează buletinul de recol­tare cu datele de identitate ale pacientului şi examenul cerut) şi se transportă imediat la laborator.
Reorganizarea locului de muncă - se curăţă mecanic colonoscopul, se spală bine şi se pregăteştepentru sterilizare.
- deoarece unele piese ale colonoscopului nu pot fi sterilizate la autoclav, în cutia aparatului se păstrează permanent 10-15 ta­blete de formol
- piesele care nu se pot steriliza, le dezinfectăm cu Glutaraldehidă sau CIDEX şi alcool de 90° .
Incidente şi accidente: sângerare, dureri abdominale violente, care opresc investigaţia, perforaţie, tahicardie, stop cardiac reflex.
  • DE REŢINUT: Contraindicaţii: în operaţii abdominale recente, în cursul diverticulitei acute sau al colitelor ulcerative, herniilor ombilicale, îin ascite masive sau la persoane confuze necooperante.


















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.