RECAPITULARE EXAMEN ABSOLVIRE , MODULUL 27 CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

MODULUL 27 CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA

1. APENDICITA ACUTĂ

Def: Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia apendicelui ileo-cecal.

Simptomatologie:

Acestea sunt variate insa prezinta anumite caracteristici:

- durerea - are initial sediul in epigastru (capul pieptului) si periombilical, pentru ca ulterior sa-si modifice sediul in fosa iliaca dreapta, frecvent iradiind la nivelul membrului inferior drept; durerea este de intensitate diferita si variabila de la un stadiu la altul; daca initial are aspectul unui disconfort abdominal, ulterior poate deveni intensa si chiar cu aparare musculara (abdomenul devine tare la palpare)

- inapetenta (lipsa poftei de mancare), greaţă si varsaturi, constipatia sau diareea sunt alte simptome care pot aparea

- subfebrilitatea este posibilă - febra nu foarte ridicata.

- puls crescut

Probleme:

- alterarea confortului fizic- legat de durere în fosa iliacă dreaptă

- deshidratare- legată de vărsături

- alterarea eliminărilor intestinale

- alterarea termoreglării- hipertermie

- anxietate

Obiective:

- pacientul să-ţi exprime diminuarea durerii

- pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic

- pacientul să prezinte eliminare intestinală adecvată

- pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale

- diminuarea anxietăţii- să aibe încredere în echipa de îngrijire

Intervenţii:

- plasezpacientulîntr-un salon undesuntinternatialţăpacienticu acelasiafectiune.

- asigurpacientului conditii de microclimatcorespunzator.

- măsurarea şi notarea funcţiilor vitale

- asistentamedicalavamanifestaîntelegereafatade suferintabolnavului

- asigurrepausla pat sio pozitieusoracceptatade pacientcare sa-idiminuezedurerea

- aplicpungacu gheata, înfasurataîntifonsauprosop, peregiuneadureroasa- în fosa iliacă dreaptă

- se suprimă alimentaţia per oral

- pregatescmaterialelenecesaresiajutpacientulîntimpulvarsaturilorsustinându-l înpozitiede decubitlateral, sustinându-i capul; captezlichidulde varsaturaîntavitarenala

- oferpacientuluiun paharcu apasa-siclateascagurasio asezîntr-o pozitieconfortabila.

- rogpacientulsafacaexercitiide respiratieprofundepentrua înlaturasenzatiade greata

- la indicaţia medicului se recoltează sânge pentru examinări paraclinice: HLG, hematocrit, glivemie, uree, probe hepatice, examen sumar de urină, grup sangvin şi Rh., T.S., T.C.

-administrezla indicatiamediculuiantialgice

- hidratez pacientul parenteral, prin perfuzie intravenoasă, cu soluţii hidratante pentru corectare volemiei şi combatere acidozei.

- administrez medicaţia antiinfecţioasă la indicaţia medicului.

- pregătesc bolnavul pentru intervenţia chirurgicală, atât local cât şi general

- conduc bolnavul la sala de operaţie şi-l susţine psihic

Tratament

Algocalmin fiole - 3 x I / zi,i.m, Metroclopramid fiole- 2x I / zi , i.m , Diazepam fiole- I fiola seara,i.m , Ser fiziologic flacon de 9 ‰- 1000 ml, i.v , Piafen fiole- 3x I/ zi , i.m, Penicilina 4x2 ml/zi

Regimul alimentar

- prima zi postoperator:-ceai neindulcit, apa

- a doua zi:- ceai, apa, + supa strecurata

- a treia zi:- ceai, apa, supa + piure de cartof + iaurt degrasat

- a patra zi:- ceai, apa, supa de legume, iaurt degreasat, + brânza de vaci,un ou fiert moale

a cincea zi:- la fel ca în primele patru zile + carne de vita sau pui fiarta, 1-2 felii de pâine.Alimentele care nu sunt permise doua saptamîni dupa interventia chirurgicala: varza, mazare, fasole, fructe crude, bauturi acidulate, grasimia. Se reia treptat alimentatia si daca se poate se amâna cât mai mult introducerea alimentelor solide si semisolide pâna la o luna.

2. LITIAZA BILIARA SI NURSINGUL PACIENTULUI

Litiaza biliara reprezinta formarea de calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra- si extrahepatice, in urma precipitarii sarurilor minerale. Apare ca o durere acuta , localizata in hipocondrul drept cu iradiere in coloana vertebrala , umarul si omoplatul drept .

Simptomatologie;

- durerea , se accentueaza progresiv , cedeaza brusc sau lent

- greturi , varsaturi

- icter

- frison , transpiratii abundente

- febra;

PROBLEME

Alterarea confortului fizic - Dureri în hipocondrul drept

Alimentaţia inadecvată prin deficit.- este legată de: prezenţa vărsăturilor

Alterarea eliminărilor intestinale- Constipaţie

Dificultatea / incapacitatea de a dormi- insomnie

Alterarea termoreglării - Hipertermie

Alterarea confortului psihic- Anxietate

OBIECTIVE:

Pacientul să prezinte un confort fizic nealterat fără durere

Pacientul să cunoască şi să respecte principiile unei alimentaţii corecte

Pacientul trebuie să aibă un tranzit intenstinal în limite fiziologice

Pacientul să prezinte un somn linistit cantitativ si calitativ

Pacientul să prezinte o temperatura in limite normale

Pacientul să-şi exprime dispariţia anxietăţii.

INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE

AUTONOME

- Îi explic pacientului principiile unei alimentaţii corecte

- Îi învăţ valoarea nutritivă a alimentelor

- Conştientizez pacientul asupra importanţei regimului alimentar în menţinerea sănătăţii sale

- Explorez gusturile şi obiceiurile alimentare şi în funcţie de acestea îi întocmesc un regim alimentar

- Fac bilanţul lichidelor ingerate şi al celor eliminate

- Administrez medicaţia prescrisă de medic împotriva arsurilor, balonărilor şi senzaţiei de greaţă

- Stabilesc cu pacientul un orar de mese regulate

-Îl sfătuiesc să evite consumul de alimente şi lichide reci

- Determin pacientul să ingere o cantitate suficientă de lichide

- Servesc pacientului ceai neîndulcit, călduţ, supă de morcovi în aşa fel încât în primele 24-48 ore să aibă o alimentaţie lichidă

- Stabilesc pacientului orar de exerciţii fizice

- Stabilesc un orar regulat al alimentaţiei în funcţie de activităţile lui

- Sfătuiesc pacientul să evite alimentele bogate în fibroase

- Urmăresc şi notez în foaia de observaţie consistenţa şi frecvenţa scaunelor

- Întocmesc un orar corespunzător de odihnă şi somn

- Diminuarea anxietăţii pentru exprimarea sentimentelor şi emoţiilor

- Educ bolnavul pentru practicarea metodelor de relaxare şi destindere

- Îi diminuez inconfortul, asigurându-i un mediu adecvat cât mai aproape de obiceiurile practicate la domiciliu

- Îi ofer o cană cu lapte cald seara înainte de culcare

- Administrez tratamentul medicamentos la indicaţia medicului

- Menajez psihicul pacientului, devenind suportul lui moral

- Limitez atenţia acordată gândurilor negative

-Asigur un climat calm, linistit

- Stabilesc împreună cu pacientul factorii care au dus la apariţia anxietăţii ;

- Observ , măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale ;

- Asigur un microclimat corespunzător ;

-Liniştesc pacientul şi familia acestuia ;

- Învăţ pacientul tehnici de relaxare ;

- Încurajez pacientul şi-l susţin ;

Informez pacientul ca îi este permis să-şi exprime anxietatea.

DELEGATE

Administrez la indicaţia medicului:

- Perfuzii cu glucoză 5%, 1.500 ml/zi

- Algocalmin 3 fiole/zi

- Papaverină 4 fiole/zi

- Vitamina B₁, B₆, C₂₀₀ câte 2 fiole/zi

- Scobutil compus 1 fiolă la 8 ore

- Fenobarbital 6 mg/kg corp la 24 ore

- Extraveral 1-2 comprimate la nevoie

3. PANCREATITA ACUTA SI NURSINGUL PACIENTULUI

Pancreatita acuta este o boala relativ frecventa reprezentand aproximativ 10 % din cauzele de internare intr-un departament de urgente.

Este o afectiune caracterizata anatomo- patologic , prin inflamatie edematoasa.

Simptomatologie:

-debut brusc , intens

- durere abdominala severa cu localizare in jumatatea superioara a abdomenului, si cu iradiere in spate si umarul stang;

- graturi, varsaturi ( alimentare , bilioase, mixte)

- diaree, oprirea tranzitului intestinal.

- iniţuial, temperatura corporală poate fi normală, însă creşte în decurs de câteva ore, ajungând între 37,7 şi 38,3 grade Celsius

 Probleme:

- alterarea confortului fizic

- alterarea eliminărilor intestinale- diaree

- dificultatea / incapacitatea de a dormi- insomnie

- alterarea confortului psihic- Anxietate

Obiective:

- Pacientul să prezinte un confort fizic nealterat fără durere

Pacientul trebuie să aibă un tranzit intenstinal în limite fiziologice

Pacientul să prezinte un somn linistit cantitativ si calitativ

Pacientul să-şi exprime dispariţia anxietăţii.

Intervenţii:

- plasezpacientulîntr-un salon undesuntinternatialţăpacienticu acelasiafectiune.

- asigurpacientului conditii de microclimatcorespunzator.

- măsurarea şi notarea funcţiilor vitale

- asistentamedicalavamanifestaîntelegereafatade suferintabolnavului

- asigurrepausla pat sio pozitieusoracceptatade pacientcare sa-idiminuezedurerea

- recoltare de sânge pentru: hemograma, cu determinarea hematocritului, hemoglobinei, teste pentru functia renala, hepatica; calcemia;

- Pregătirea pacientului pentru:- ecografia;

- radiografie abdominala pe gol poate pune in evidenta semne de ileus dinamic, poate exclude semne directe de ulcer perforat;

- recoltarea urinei pentru: amilazurie, glicozurie .

Tratament:

- calmarea durerii prin aplicatii locale de gheata pe abdomen;

- combaterea starii de soc;

- corectarea tuburarilor hidroelectrolitice: gluconat de Ca i.v. in caz de (hipocalcemie) 20-30 ml din sol de 10% in 24 h;

- camarea durerii cu : atropină , papaverina 80 g la 2 h i.v.; nitroglicerina 2-3 tb. sublingual; perfuzie cu xilina

- antibiotice in caz de infectii.

4. INTERVENTII SPECIFICE:

PREGATIREA PREOPERATORIE SI ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE A PACIENTULUI

1 PREGĂTIREA PREOPERATORIE:

scop

• Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de prevenire a infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie.
• Neutralizarea surselor de suprainfecţie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la distanţă (naso-faringian şi vezică urinară)
• Reducerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice
• Depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infecţii ORL sau urinare recente ori vindecate paraziţi externi, posibilităţi de alergie

a). pregătirea fizică şi psihica a pacientului:- se înlătură starea de anxietate , îl ajută să-ţi exprime gândurile şi temerile îi explică decursul operaţiei

b). pregătirea generală, bilanţul clinic general.

Se observă şi notează aspectul general al pacientului (Inălţime , Greutate, Vârstă, Facies, Mers, etc.);

- urmăreşte nevoile pacientului şi manifestările de dependenţă generate de nesatisfacerea lor pt a stabili obiectivele ;

- culege date pt foia de observaţie, remarcă eventuale schimbări de comportament ;culegerea de date sau anamneza ;

- măsoară funcţiile vitale şi vegetative şi le numerotează, examenul clinic pe aparate e făcut de medic prin palpare, percuţie , auscultaţie etc.

c). bilanţul paraclinic:

- depinde de corectitudinea şi profesionalismul cu care s-au recoltat produsele biologice şi patologice pt examenul de laborator şi de modul de pregătire pacientului pt diverse investigaţii ca examene de rutină (tc, ts, hb, ht, g ); examene complete de sânge (VSH EKG TPO TGP RX cp) ;

- examene speciale in funcţie de aparatul unde se intervine chirurgical ;

- explorarea tubului digestiv ;

- explor funcţiei renale hepatice etc.

2. PREGĂTIREA PT OPERAŢIE:

- în ziua precedentă avem repaus şi regim alim. uşor digerabil;

- antibioterapie pt eventuale infecţii

- spălături vaginale pt interv ginecologice ;

- spălături gastrice pt interv pe stomac ;

- in seara precedentă se face baie generală cu raderea pilozităţilor şi o clismă evacuatoare;

- în ziua intervenţiei nu bea nu mănâncă;

- înainte de interv se îndepărtează bijuteriile şi protezele ;

- se îmbracă cu lenjerie curată şi i se pregătesc documentele apoi se transportă la sala de operaţie

- în sala de preanestezie se verifică regiunea de pilozităţi , se alege zona de perfuzie şi se instalează sonda urinară

- în sala de op se aşează pe masă , unde i se monitorizează funcţiile vitale ,

- se pregăteşte câmpul operator se dezinfectează regiunea aleasă.

Concluzii:

Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un loc important în prevenirea_infecţiilornosocomiale.

Este necesară punerea în practică a unui protocol precis şi detaliat al diferitelor etape din această pregătire şi întărirea legăturilor dintre asistentele medicale din secţia de chirurgie, terapie intensivă şi cele care lucrează în sălile de operaţie şi anestezie.

Fiecare secţie este responsabilă de numărul şi frecvenţa eventualelor infecţii, precum şi de urmărirea, alături de asistentul de igienă, a executării corecte a modului de pregătire preoperatorie a pacientului.

3ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ INTERVENTIA CHIRURGICALĂ

De calitatea şi minuţiozitatea acestor îngrijiri depinde în, mare măsură, evoluţia postoperatorie şi absenţa complicaţiilor.

În momentul treziriişi până la acesta, asistenta medicală va supraveghea, permanent, operatul pentru a împiedica eventualele incidente şi urmările lor:

- vărsăturile - asistenta medicală va aşeza operatul cu capul într-o parte, fără pernă, pentru evitarea trecerii acestora în căile aeriene

- agitaţia - prezenţa asistentei medicale este obligatorie lângă pacient; la trezire, în starea de semiconştienţă operatul tinde sătragă de pansamente, de drenuri sau sonde

- imprudenţe posibile: să vrea să coboare din pat, să vrea să bea apă (în acest caz, asistenta medicală este cea care-i va da să bea 1-2 linguriţe de apă, după trezire, dacă operatul nu a vomat în ultimele două ore), sau ca membri ai familiei aflaţi lângă pacient să-i dea să bea fără discernământ

Imediat dupa trezire

Asistenta:

- va menţine pacientul în decubit dorsal primele ore, decubit lateral dreapta sau stânga, apoi semişezând (în special cei peste 50 de ani), exceptând pacienţii operaţi cu rahianestezie

- va asigura confortul plasându-i bine perna, verificând, de mai multe ori/zi, ca cearşaful să nu aibă cute, îndreptând bine aşternutul seara, înainte de culcare, îi va curăţa gura, menţinând-o umedă în permanenţă.

- toaleta zilnică este completată cu pieptănatul şi periatul părului, neuitând toaleta cavităţii bucale, de 3-4 ori/24 de ore

- lenjeria de corp va fi schimbată zilnic, sau imediat după ce a transpirat şi de câte ori este nevoie

- bazinetul sau urinarul vor fi puse cu blândeţe, după ce, în prealabil, au fost încălzite la temperatura corpului, iar după folosirea lor se va face, obligatoriu, toaleta perineală

- va urmări ca atmosfera din jurul bolnavului să fie calmă, să fie linişte, fără conversaţii zgomotoase, fără vizitatori mulţi

- va încuraja pacientul să se mişte în pat,să se întoarcă singur de pe o parte pe alta, să-şi mişte picioarele,mâinile, să se ridice în poziţie semişezând pentru a pregăti sculatul din pat precoce, în prima zi după operaţie, exceptâd cazurile în care este contraindicat

- va căuta să respecte micile obişnuinţe ale fiecărui pacient

Primele zile postoperatorii

Sunt cele mai dificile pentru pacient şi datorită faptului că, în aceste zile, îngrijirile sunt foarte numeroase.

Aceste îngrijiri sunt de ordin general şi de ordin local - pansamentul

Supravegherea pansamentului

Imediat ce bolnavul este adus în salon de la sala de operaţie se examinează pansamentul. Dacă s-a lărgit ori s-a deplasat, el va fi întărit cu o faşă nouă suprapusă, fără să se desfacă cel aplicat în sala de operaţie. Se controlează de mai multe ori pe zi dacă plaga nu sângerează, dacă pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urină. Dacă mai jos de regiunea lezată apar edeme sau cianoză, se va lărgi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburărilor de circulaţie. După operaţiile aseptice, dacă pansamentul rămâne uscat şi bolnavul nu prezintă dureri locale sau febră, va fi desfăcut numai după 6 sau 7 zile când se scot şi firele de sutură. Dacă bolnavul are febră, se plânge de dureri locale, are hemoragii sau plaga supurează se desface pansamentul pentru controlul plăgii şi se schimbă la intervalele fixate de medic. Dacă plaga supurează, frecvenţa schimbării pansamentului se va face în raport cu semnele locale şi generale pe care le prezintă bolnavul. Când exsudaţia scade, schimbarea pansamentelor se poate face la intervale mai mari. Cu ocazia pansamentelor se va lucra cu grijă şi blândeţe, pentru a evita provocarea durerilor inutile. Se examinează plaga, tegumentele din jur şi secreţiile existente. La nevoie se fac recoltări pentru însămânţări pe medii de cultură, pentru identificarea germenilor şi antibiograma. Evoluţia procesului de vindecare a plăgii se notează pe foaia de observaţie a bolnavului.

- În funcţie de aparatul operat avem :

a) intervenţii abdominale :

- se pregăteşte salonul si patul ;

- se asigură poziţia decubit dorsal iar din a 2 a zi se mobilizează membrele

inferioare

- pierderile de lichide săruri, vitamine si O2 se reechilibrează

- postoperator nu se dau bolnavilor lichide îndulcite sau lapte pt. ca fermentează

- combaterea vărsăturilor

- se face aplicare comprese reci pe gât

- gazele se elimină prin aplicarea tubului

- în cazul sughiţului se recomandă înghiţirea unor bucăţi de gheaţă

b) după afecţiunea aparatului respirator :

- oprirea tusei

- reducerea secreţiilor pin aspiraţie şi medicaţie gimnastica respiratorie adm de O2 .

- corectarea echilibrului acidobazic

- repaus vocal şi adm antibiotice

- antitusive

- atelectazia pulmonară are cauze modificările de secreţii bronşice şi deficienţe în eliminarea lor ;

- mobilizarea precoce a pacientului pt prevenirea pneumoniei bronhopneumoniei, IRA.

c) după intervenţii intratoracice

- pregătirea salonului de terap intens asezarea în poz semişezând

- monitoriz fc vit asig echilibrului hemodinamic şi hidroelectrolitic

- asig permeabilizării căilor resp

- prevenirea complic cu antibioterapie

- depist precoce a complic

- aplic măsurilor de recuperare