Puericultură, pediatrie si nursing specific , C1

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.

Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pina la moarte.

Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentru promovarea sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

• Conditii prenatale
  
  
  • Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
• Familia
  • Asigura securitatea fizica si psihica
  • Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

• Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente
• Da informatii despre lume si societate
• Nutritia
  • O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara
• Odihna, somnul, activitatiile fizice
• Experienta de viata si procesul de invatare
• Mediu
  • Clima
  • Conditiile de locuit
  • Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA	CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE
Intrauterina Perioada embrionara 1-3 luni Perioda fetala 3-6 luni 6-9 luni	Corespunde organogenezei Se produce dezvoltarea de baza a unor sisteme si aparate, a capacitatii functionale Apar primele miscari active percepute de mama la 4 ½ luni Dezvoltarea sistemului nervos central si a centrilor respiratorii Cresterea in lungime si greutate La sfirsitul acestei perioade fatul este capabil sa treaca la viata extrauterina
Nou nascut 0-30 zile	Creste in prima luna cu aproximativ 4 cm In a zecea zi atinge greutatea de la nastere in primele zile avind loc scaderea fiziologica La sfirsitul lunii prezinta o crestere a greutatii cu aproximativ 750 g Sunt prezente reflexele arhaice Deglutitie Supt Orientare Moro -  reflexul de tresarire  De apucare De extensie a capului Reactioneaza la stimuli senzoriali Plinsul este un mijloc de comunicare Discomfort Foame Sete
Sugar 1-12 luni	Se produce o crestere fizica, cognitive si psihosociala in ritm rapid Se trece de la un comportament reflex la unul constient Progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la 1 an sa se aplece, sa se ridice Progrese auditive si vizuale Dezvoltarea limbajului
Copil mic 1-3 ani	Mobilitatea crescuta – urca si coboara scarile cu usurinta Motricitatea fina ii permite sa deseneze Gindirea egocentric e inlocuita cu gindirea intuitiva Stie care comportament se pedepseste si care se recompenseaza Vocabulary imbunatatit Numste culoril, partile corpului Construieste fraze Cauta contacte sociale Trece de la jocul asociativ la cel cooperative Lungimea de la nastere se dubleaza la 4=5 ani La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Solar 6-14 ani	Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva Au loc transformari comportamentale de personalitate Sunt solicitate memoria , atentia, gindirea, auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

• Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt
  • Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
  • Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
  • Aprecierea starii fatului la nastere
  • Profilaxia oftalmiei gonococice
  • Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
  • Stabilirea sexului
  • Masurarea si cintarirea
  • Stabilirea sexului

• Stabilirea identitatii
• Ingrijirea tegumentelor
• Infasarea

Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevrele efectuindu-se cu multa blindete

Etape de executie	Timpi de executie
Aspirarea secretiilor din nas si din gura	Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda Nelaton numarul 12-14 Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii
Pensarea si sctionarea cordonului ombilical	Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la insertia abdominal a ombilicului, iar a doua inspre vulva parturientei Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca chirurgicala Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa sau matase, fiert , mai intii circular la 2 cm deasupra insertiei abdominal a cordonului , incrucisind firele de 2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu foarfecele chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea nod de siguranta , peste suprafata bontului, dupa care se sectioneaza firele – ligatura in dop de sampanie Se tamponeaza bontul cu betadina
Pansarea bontului ombilical	Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din parti pina la jumatate Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica mumificarea cordonului ombilical Se trage o fasa peste pansamentul ombilical Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in primele 24 de ore dupa nastere pentru a depista o eventual hemoragie
Aprecierea starii fatului la nastere	Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului APGAR notindu-se cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac, respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de iritatie, coloratia tegumentelor Scor 0 1 2 Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade de apnee Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la puternic Cianoza Absenta La respirarea de aer La respirarea de oxigen 40% Geamat axpirator Absent E aude cu stetoscopul Se aude fara stetoscop Murmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil Scor > 8 = probabilitate mare de deces Scor = 7 = pronostic rezervat Scor < 6 = pronostic bun Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de reanimare
Prevenirea oftalmiei gonococice	Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu ajutorul compreselor sterile umezite cu solutie de ser fiziologic sau musetel Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac conjunctival picaturi de solutie proaspata de nitrat de argint 1% Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens circular, dupa care se sterg ochii cu ser fiziologic steril
Examinarea sumara a n.n	Se stabileste sexul Se cerceteaza integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformatii vizibile
Determinarea datelor antropometrice	Se masoara cu pediometrul Se masoara circumferinta capului, toracelui, abdomenului cu centimetrul Se cintareste
Stabilirea identitatii	Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca mijloc de identificare pe care se inscriu datele masuratorilor
Ingrijirea tegumentelor	Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec cald Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos, aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva infectiilor si a pierderilor de caldura
Infasarea	Se infasa in scutece sterile , incalzite
Transportul la sala de nastere	Se transporta cu blindete in conditii de protectie termica Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE

• Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijiri energice evolueaza spre moarte
• Cauze
  • Imaturitatea sistemului nervos
  • Hemoragii cerebrale
  • Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati, meconiu
  • Malformatii congenitale pulmonare
  • Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate parturientei
  • Nasterea prelungita

Acordarea ingrijirilor necesare in	Tehnici de efectuat
Apnea tranzitorie Eliberarea cailor respiratorii de secretii Ameliorarea functiei respiratorii	Se dezobstrueaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor Se va evacua continutul gastric prin gavaj Se efectueaza masaj toracic Se aseaza in pozitie decliva
Asfixia albastra Eliberarea calior respiratorii Ameliorarea functiei respiratorii	Este asezat in pozitie decliva pe cimpuri sterile si incalzite Se dezobstrueaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor Se face respiratie artificial Se administreaza oxygen
Asfixia alba	Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri sterile incalzite incalzite, in pozitie propice intubatiei endotraheale Asistenta ajuta medical la efectuarea intubatiei Se adapteaza un insuflator manual, efectuind 30-35 insuflatii de aer amestecat cu oxygen Se efectueaza masaj cardiac extern, efectuind o infundare de 10-20 mm Se cateterizeaza artera sau vena ombilicala sau se abordeaza o vena epicraniana pentru a se fixa pozitia venei Copilul reanimt va fi urmarit prin monitorizarea functiilor vitale pe monitor

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON

• Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
• In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate de deficientele functionale specific acestei , de alimentare

• Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale

Obiective	Etape de executie
Asigurarea conditiilor de mediu in scopul Prevenirii infectiilor Stimularii cresterii si dezvoltarii Prevenirii complicatiilor determinate de aspirarea secretiilor nazo-faringiene sau a varsaturilor	Se repartizeaza nou nascutul in sectia de nou nascuti Se respecta normele de profilaxie a infectiilor intraspitalicasti Se asigura conditiile optime de microclimat : temperature, umiditate, luminozitate, aerisire Se asigura patul cu lenjerie curate si incalzita Va fi culcat in decubit lateral care se schimba la 2-3 ore Se supravegheaza regiunea oro-nazala pentru a se inlatura eventualele mucozitati care se pot scurge
Observarea clinica generala a nou nascutului pentru Depistarea malformatiilor congenitale Depistarea unor deficient functionale La nivelul aparatului respirator La nivelul cardiovascular La nivelul tubului digestive La nivelul sistemului nervos	Se dezbraca nou nascutul, se controleaza pe toate partile corpului, observindu-se eventualele anomalii Se controleaza cavitatea bucala, calea libera a esofagului Se controleaza deglutitia Se controleaza regiunea anala Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul respirator, amplitudinea, frecventa Se va obsrva respiratia copilului la interval de maxim 3-4 minute Se vor urmari tegumentele pentru a recunoaste crizele de cianoza Se va urmari daca exista reflexe de deglutitie sau de supt Se vor urmari scaunele in primele 24 de ore Se va urmari tonusul muscular, daca se observa hipotonie sau atonie muscular se va atentiona medical Se va urmari reactia copilului la lumina, zgomote, presiunea tegumentelor prin aplicare de obiecte calde sau reci Se va efectua reflexul Moro, analizindu-se raspunsul copilului
Masurarea functiilor vitale si vegetative	Se vor efectua la indicatia medicului ATENTIE!!! Instalarea deficientelor functionale pe aparate se poate face rapid , iar rolul asistentei medicale este de radar in depistarea acestor semnale de alarma
Recunoasterea modificarilor fiziologice tranzitorii Scaderea fiziologica in greutate Icterul fiziologic Criza hormonala Descuamatia fiziologica	Va fi cintarit si masurat zilnic pentru aprecierea somatic Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit scade in greutate si durata scaderii curbei ponderale Se observa culoarea tegumentelor icterica Intensitatea scazuta arata debutul icterului Coloratia urinei, a scaunului Starea generala a nou nascutului Se observa zona mamara si urogenitala intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor modificari se pot aplica comprese umezite pe sinii tumefiati si se asigura igiena zonei urogenitale Pentru indepartarea descuamatiei se asigura igiena normal a tegumentelor
Recunoasterea unor boli specific perioadei neonatale	Se vor semnala aparitia si accentuarea polipneei, prezenta semnelor de greutate in respiratie Se va atrage atentia medicului daca copilul prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral, crize de agitatie – sindrom neurovascular Se va atrage atentia in caz de aparitie a trismusului – copilul nu mai poate suge – ziua 5 pina in a 12 – symptom al infectiei tetanice Se vor recunoaste simptomele infectiei aparatului respirator, digestive Se vor semnala aparitia culorii icterice a tegumentelor de intensitate mare, cu debut rapid la 2-3 ore de la nastere , culoarea urinei, starea generala alterata – boala hemolitica a nou nascutului
Ingrijirea tegumentelor nou nascutului	Inaintea caderii bontului ombilical tegumentele se curate cu atentie, cu comprese de tifon, ungindu-se apoi cu ulei de parafina Se face zilnic baia partial insistind in regiunea fesiera, genital, a plicilor inghinale, evitindu-se zona ombilicala Dupa caderea bontului ombilical se efectueaza la 2-3 zile baia generala
Asigurarea igienei lenjeriei	Se va schimba de cite ori este nevoie
Alimentarea nou nascutului	Se recomanda aducerea nou nascutului sanatos la sinul mamei cit mai devreme in primele 24 ore In prima zi cite 5 minute la interval de 2-3 ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5 zi sa stea cite 20 minute la fiecare masa Mama va fi invatata cum sa alimenteze copilul
Ingrijirea plagii ombilicale Inaintea caderii bontului ombilical In caz de infectii – gangrene umeda Dupa caderea bontului ombilical – cicatrizarea survine in decurs de 12-15 zile In caz de infectii ca In blenoragie ombilicala Granulom Omfalite	Cordonul ombilical se mumifica la 6-8 zile dupa nastere Va fi controlat de mai multe ori pe zi Va efectua pansamentul ombilical Asistenta va controla evolutia bontului, va aprecia mirosul care se amana din plaga, starea generala a nou nascutului ATENTIE!!!! Termometrizare Va observa tumefierea bontului, cu inmuierea consistentei acestuia, mirosul fetid care se emana din plaga Va efectua toaleta cu apa oxigenata Va atinge bontul cu pansament innmuiat in tincture de iod Va introduce un praf de sulfamida in plaga Va aplica compresa sterile de tifon Va fixa comresa cu fasa Se vor aprecia fundul, marginile plagii, tesutul cellular subcutanat si tegumentele din zona periombilicala Se aplica pansament steril si se fixeaza cu fasa pina la cicatrizare Se observa secretia seroasa sau purulenta pe fundul plagii Va efectua toaleta zilnica cu apa oxigenata Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2% Va aplica pansament steril Va observa secretia seroasa sau mucopurulenta din plaga Va efectua toaleta cu apa oxigenata Dupa curatirea plagii se va observa prezenta unui mugure rosiatic pediculat cu suprafata zemuinda Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de argint 5% Va aplica poi pansament steril cu alcool 70 grede Va observa secretia purulenta din plaga cu inflamatia tesuturilor din jur Va anunta medical si va aplica tratamentul recomandat Va aplica peste plaga pansament inmuiat in alcool 5% Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza partial in sectia de nou nascuti dar se continua la domiciliu copilului

PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII

Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.

El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea omenirii. El este inca decisiv pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.

In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a alapta.

Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al mamei cu copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere reciproca.

Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze copii.

Obiective	Interventiile asistentei
Pregatirea psihica a mamei in vederea alaptarii	Se dicuta cu mama Se vor arata efectele positive ale alimentatiei in dezvoltarea copilului Se vor arata efectele favorabile ale alaptarii asupra involutiei uterine dupa nastere si a prevenirii obezitatii Se vor inlatura factorii, elementele care ar putea creea emotii negative asupra mamei
Pregatirea sinilor pentru alaptare prin Stimularea secretiei lactate Prevenirea incidentelor	Cel mai bun stimulant al secretiei lactate este golirea sinilor Se va aduce copilul la sinul mamei cit mai repede posibil in primele 24 de ore dupa nastere Se va lasa copilul sa suga cit mai des – metoda alaptarii la cerere cu respectarea repausului nocturn Se vor expune sinii cit mai mult la aerul camerei Ritmul circadian al suptului se regleaza de la sine dupa circa 4 saptamini Se va explica mamei inca inaintea nasterii ca trebuie sa efectueze masaj al mamelonului Igiena mameloanelor se face cu apa fara sapun Se vor sterge cu un prosop mai aspra mameloanele trebuie stoarse pentru a mentine permeabilitatea canalelor galactofore In cazul aparitiei ragadelor mameloanelor se acopera cu un ungvent si apoi cu o compresa sterile, laptele se da muls copilului
Asigurarea dietei mamei care alapteaza Evitarea administrarii substantelor care pot trece prin lapte	Se va asigura mamei un regim echilibrat Nu se recomanda cura de slabire Consumul alimentelor se va face in cantitati mici si dese Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-800 ml/zi fata de normal Nu se vor administra mamei care alapteaza medicamente decit la prescriptia medicului Se va educa mama privind rolul nociv al nicotinei, alcoolului asupra evolutiei copilului
Alaptarea copilului Asigurarea conditiilor de igiena necesare Asigurarea pozitiei confortabile pentru alaptare	Copilul se va schimba cu scutece curate Se va imbraca mama cu un halat curat Se va aplica masca de tifon pe fata Se va spala pe miini Se va efectua igiena sinilor Se vor stoarce si se observa primele picaturi de lapte Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi in decubit lateral Dupa citeva zile va sta pe scaun
Alimentatia propiu-zisa Favorizarea eructatiei	Mama va pune copilul la sin Daca doarme va fi trezit Mama va observa daca are sufficient lapte Copilul va fi lasat sa suga pina cind se satura Dupa supt mama ridica usor copilul in brate, capul va fi sustinut Se va tapota usor, asteptind eructatia
Asigurarea repausului dupa alaptare	Va infasa copilul Va culca copilul usor in pat in decubit lateral sting 10-15 minute, apoi drept Va urmari copilul in permanenta spre a observa eventualele regurgitari, varsaturi, colici abdominal, scaune postprandiale
Efectuarea igienei sinilor	Mama va spala sinii cu apa si ceai de musetel Daca copilul nu a supt tot laptele din ambii sini , mama va extrage manual sau cu pompa de mulgere Dupa alaptare se recomanda mamei un repaus de 15-20 minute Pe areola mamara expusa la aer se va aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe mameloane

EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat". 

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).

Vaccinul BCG – scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe  cu anul 1908,  cand Albert Calmette si veterinarul Camille Guérin incep sa lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastita tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena. 

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.

RECAPITULARE EXAMEN ABSOLVIRE , M47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

M47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

1. ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU NĂSCUTULUI ÎN MATERNITATE.

Primele îngrijiri ale nou-născutului

- aşezarea nou-născutului pe un câmp steril imediat după expulzie

- aspirarea secreţiilor din cavitatea bucală şi nazală

- legarea şi secţionarea cordonului ombilical

- pensarea cordonului ombilical cu două pense hemostatice la 10-15 cm de inserţia abdominală

- secţionarea cordonului între cele două pense

- efectuarea ligaturii la 2 cm de inserţia abdominală

• secţionarea cordonului la 1 cm distanţă de ligatură
• efectuarea nodului
• aplicarea unui pansament steril peste bontul ombilical

-evaluarea stării clinice (scor APGAR)

- ritm cardiac

- respiraţie

- tonus muscular

- reflex de iritabilitate

- culoarea tegumentelor şi mucoaselor

• acordarea îngrijirilor în caz de apnee tranzitorie, asfixie albă, asfixie albastră
• aplicarea măsurilor de prevenire a oftalmiei gonococice
• examinarea nou-născutului în vederea decelării unor malformaţii congenitale vizibile
• stabilirea sexului, identităţii
• cântărirea, măsurarea înălţimii şi perimetrelor (cap, torace, ab­domen)
• uscarea tegumentelor prin tamponarea cu câmp steril cald, pen­tru a îndepărta surplusul de „vernix caseosa"
• înfăşarea
• transport în secţia de nou-născuţi
• aşezarea nou-născutului în pat

Îngrijiri până la externarea din maternitate

• asigurarea microclimatului corespunzător (temperatură, umidita- te, luminozitate)

- supravegherea nou-născutului

-funcţii vitale şi vegetative

- culoarea tegumentelor şi mucoaselor

• reacţia la stimuli senzoriali
• apariţia şi evoluţia modificărilor fiziologice (icterul fiziologic, scăderea ponderală, criza hormonală)
• observarea apariţiei unor simptome care denotă sindrom neurovascular, boala hemolitică sau infecţii ale aparatulu respirator, digestiv

- efectuarea îngrijirilor igienice

• până la căderea bontului ombilical tegumentele vor fi spălate zilnic (toaleta parţială) cu apă şi săpun, apoi uscate prin tamponare
• pe regiunea fesieră se va aplica un unguent protector
• schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie
• îngrijirea plăgii ombilicale
• alimentaţia nou-născutului

-în primele 12 ore ceai neîndulcit

- după 12 ore este pus la sân, mărind progresiv intervalul, dintre mese, durata suptului şi alternând sânii

- asigurarea condiţiilor de igienă

- pregătirea fizică a mamei (halat de protecţie, mască, spă­larea mamelonului)

- asigurarea poziţiei pentru alăptare (la început în pat, apoi şezând pe un scaun)

- instruirea mamei asupra modului de alăptare la sân

- educaţia mamei privind regimul de viaţă şi alimentaţia pe perioada alăptării, importanţa alimentaţiei naturale pentru dezvoltarea copilului, îngrijiri necesare a fi acordate la domiciliu accinarea B.C.G.

de precizat: în cazul prematurilor se vor aplica măsuri suplimentare privind condiţiile de mediu, combaterea deficienţelor respiratorii, de termoreglare, metabolice, digestive şi prevenirea infecţiilor.

2. BDA ŞI NURSINGUL COPLILULUI CU BDA

1. Def: Sindromul diareic, defineste emisiunea frecventa de fecale, de consistenta redusa, abundente (peste 300g/zi), cu aspect patologic (apos, mucos, purulent sau grunjos, muco-pio-sangvinolent, sau steatoreic), la care se asociaza si alte manifestari clinice digestive sau extradigestive.

Simptomatologie:

- scaune diareice , 4-5/ zi mucopurulwente, nelegate, verzui sau maronii cu mucus sau apă, alteori saunele sunt mai frecvente 8-10/zi lichidiene cu gaze , brusc în jet, urât mirositoare.

- febră,

- vărsătura poate apărea dar nu este caracteristică pt diag , când apar ele sunt frecvente şi abundente,

- colici abdominale, agitaţie

- meteorism abdominal

- deshidratare (pierderea apei din organism), mai târziu apare scăderea în greutate.

Probleme:

• alterarea tranţitului intestinal
• alterarea termoreglării
• deshidratare
• alterarea confortului fizic ţi psihic
• anxietate

Obiective:

- pacientul să prezinte diminuarea scaunelor diareice

- pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale

- pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi volemic

- pacientul să prezinte un confort fizic şi psihic nealterat

- pacientul să exprime dispariţia semnelor anxietăţii

INTERVENŢII

Autonome

• asigurarea unui microclimat corespunzător în salon
• măsurarea şi notarea funcţiilor vitale
• măsurarea şi notarea scaunelor în F.O.
• măsurarea şi notarea vărsăturilor în F.O.
• recoltarea scaunului pentru analize
• pregătirea materialelor pentru recoltarea de sânge , urină, scaun
• pregătirea materialelor pentru administrarea perfuziei endovenoase
• pregătirea materialelor pentru administrarea medicaţiei

Trt. igieno-dietetic

1. Prima etapã

- este repausul digestiv (suprimarea temporarã a alimentaţiei) şi se realizeazã prin iniţierea dietei hidrice. Se administrezã: apa fiartã şi rãcitã sau ceai, îndulcit cu 5% glucozã, ca masurã de necesitate. O dietã hidricã eficientã, se realizeazã numai prin folosirea unor soluţii polielectrolitice, Gesol sau Oresol care contine:-Na Cl 3,5g, -bicarbonat de sodiu 2,5g,-clorura de potasiu 1,5g,-glucozã 20g,-apã 1000 ml.

Prin repausul digestiv realizat, dieta hidricã calmeaza hiperperistaltismul şi permite în plus o corecţie a deficitului electrolitic.La bolnavii cu toleranţã gastricã bunã (fãrã vãrsãturi) şi dacã forma de boalã nu este severã, unii pediatri renunţã la dieta hidricã şi încep tratamentul dietetic cu dieta de tranziţie.

În cazuri severe se institute o perfuzie endovenoasã de 24 ore, dupã care se reia aportul oral, se realizeazã astfel un repus digestiv absolut (doar de scurtã duratã) şi un control mai riguros al apei şi electroliţilor.

2.A doua etapã

a tratamentului dietetic este: dieta de tranziţie. Se utilizeazã vegetale antidiareice bogate în celulozã şi pectine, care în plus au îi o valoare calorica: - morcovi, orez, roşcove, mere, eventual bananã. Celuloza nu este supusã procesului de digestie şi se elimina ca atare, ca substanţã de rest, iar pectinele se umflã în mediul lichid formând o masã compactã, ce acţioneaza ca un “piston” mãturând intestinul de resturile alimentare nedigerate. Dieta de tranziţie duce rapid la stoparea fenomenelor inflamatorii intestinale şi are de asemenea, un efect terapeutic asupra peristaltismului.

A treia etapã a tratamentului dietetic este Realimentarea.

Constã în:

- ajungerea progresivã la o alimentaţie normalã suficientã pe masura revenirii toleranţei digestive.

- atingerea raţiei de întretinere 70-80 cal/kg/24 ore, ritmul fiind dictat de vârstã, greutate, prezenţa şi gradul distrofiei.

- introducerea progresivã în locul alimentului de tranziţie a laptelui pe care sugarul îl primea înainte de boalã, a unor preparate de lapte modificate, preparate dietetice sau alimente medicament.

Sugarul alimentat natural este pus la sân dupa primele 24 ore cate 3-5 minute în prima zi (10-30 ml), completând cu alimente de tranziţie. Se creşte în zilele urmãtoare durata suptului la 5-10-15 minute.

La sugarul alimentat mixt, se introduce iniţial tot lapte de mamã, completând necesarul de lichide cu alimentul de tranziţie. Dupa introducerea completã a laptelui de mama se începe adãugarea preparatului de lapte praf integral sau a celui dietetic, înlocuind şi restul de aliment de tranziţie .

Alimentaţia artificialã

Alimentaţia de tranziţie se înlocuieşte progresiv, fie cu preparatul de lapte primit înainte la cei eutrofici şi bolnavi cu forme medii, preparat dietetic. Dintre preparatele industriale de lapte folosite în realimentarea sugarului cu diaree enumerãm: - Humana H, Robolact, Milupa HN25, Peralgan, Dispacid B, Diargal, Bebelact fara lactoza, Moringa NL33. Pentru cã o parte din diareile acute se dovedesc a fi consecinţa alergiei la proteinele din laptele de vacã existã produse dietetice pentru sugari preparate din soia, lipsite complet de proteinele din laptele de vacã care nu conţin deloc lactozã, iar sursa de lipide este vegetalã.

4.A patra etapa a tratamentului dietetic constã din trecera sau revenirea progresivã la alimentaţia completã, corespunzãtoare vârstei pe mãsurã toleranţei digestive. Raţia constã în 70-80 calorii/kg/24 ore. Dacã realimentarea s-a fãcut cu un preparat dietetic, urmãtoarea etapã în revenirea la alimentaţia normalã vârstei şi greutãţii, se înlocuieşte 10-30g la fiecare masã cu un preparat de lapte integral.

La sugarul de 6 luni realimentarea se face prin înlocuirea alimentului de tranziţie cu un fãinos cu apã, înlocuind progresiv cãte o masã de supã de morcovi, brânzã de vaci, carne fiartã, mere rase, apoi supa de zarzavat, piureul de legume, pâine prãjitã, în final se introduce laptele, zahãrul şi untul proaspãt. Creşterea cantitãţii de alimente va ţine seama, nu numai de aspectul scaunului, ci şi de starea generalã, de curba ponderalã şi de vârsta bolnavului, (dupa vãrsta de 6 luni şi în forme uşoare de boalã poate fi înlocuit un prânz în totalitate). Este posibil ca odatã cu introducerea alimentaţiei lactate, scaunul consistent, mulat al dietei de morcovi, sã devinã mai puţin consistent, sau chiar sã capete o consistenţã mai moale.

Acest unic simptom, nu va fi considerat patologic şi nu se va face o nouã reducere a alimentaţiei (pentru “menajarea intestinului”) sau o nouã dietã hidricã, decât dacã diareea se agraveazã, sau se însoţeşte şi de alte semene de boalã (scãderea în greutate, semne de deshidratare, vãrsãturi). In câteva zile scaunul îşi recapãtã de obicei aspectul normal, mucozitãţile dispar. Se menţine în alimentaţie o cantitate micã de supã de morcovi (“cãpãcel de morcovi”) mai multe zile de la introducerea alimentului terapeutic care favorizeazã emiterea unui scaun normal, legat, chiar înainte de a se ajunge la alimentaţia completã.

Intervenţii delegate

Tratamentul medicamentos

1.Tratamentul etiologic.

Constã în administrarea de antibiotice în mod judicios, astfel:

a) înainte de rezultatul coproculturii,

b) dupã rezultatul coproculturii.

Înainte de rezultatul coproculturii.Dacã coprocitograma indicã o predominenţã rarã a polinuclearelor şi florei gram negative se administreazã antibiotice care sunt eficiente în acest sens:

- Colistin, seama şi de hemoculturi şi în general se face o combinaţie de 2-3 antibiotice bactericide care

sã aibã putere de penetrare în ţesuturile afectate.

2.Tratamentul simptomatic.

-Vãrsãturile se trateazã cu metoclopramid 5 mg. im. dozã repetatã la nevoie, clordenazin, plegomazin, largactil în dozã de 1-2mg/kg/zi im. Meteorismul abdominal se combate cu: neoserinã, miostin sau prostigmina cate ¼ fiola de 1-2 ori pe zi, sondã de gaze, vitamina B1, triferment.

-Febra se combate cu antitermice: - aspirinã, - algocalmin, - paracetamol supozitoare.

-Împotriva scaunelor lichide se administreazã carbonat de calciu pulbere.

-Împotriva eritemului fesier se spalã cu ceai de muşeţel şi uns cu: - jecozinc, - neopreol, - unguent fluocinolon N.

-În caz de hipotermie, se pun sticle sau buiote cu apã caldã la picioare, bãi calde sau incubator. - Ampicilinã, - Negram.

-Dacã coprocitograma nu aratã predominent polinucleare şi florã gram negativã, se temporizeazã introducerea unui antibiotic pânã la rezultatul coproculturii şi antibiogramei, tratându-se copilul cu mijloace igieno-dietetice.

-Dacã apar chişti de Giardia se trateaza acut boala. Dacã starea copilului este gravã sau factorii de risc sunt mai totdeauna, se introduce antibioterapia, fãrã a se mai aştepta rezultatul coproculturii, ulterior modificãndu-se medicaţia în funcţie de acest rezultat.

-Dupa rezultatul coproculturii, când acesta este pozitiv medicaţia antibioticã se administreazã ţintit în funcţie de antibiogramã.

-Tratamentul cu antibiotice dureazã în general 5-7 zile, dar în caz de diaree gravã cu determinãri sistemice (septicemia) se prelungeşte atât cãt este nevoie. În acest caz se ţine seama şi de hemoculturi şi în general se face o combinaţie de 2-3 antibiotice bactericide care sã aibã putere de penetrare în ţesuturile afectate.

3. INTERVENŢII SPECIFICE

1. EFECTUAREA VACCINULUI B.C.G.

Vaccinarea şi revaccinarea B.C.G. se efectuează la grupele de vîrstă cuprinse în calendarul de vaccinări stabilit de Ministerul Sănătăţii.

Vaccinul B.C.G. se efectuează cu vaccin liofilizat, prin metoda intradermică.

Materiale necesare:- pulbere albă, fină, ce nu aderă de pereţii flaconului şi conţine 20 doze vaccinale cu câte 0,1 mg masa bacteriană / doză; fiole de diluat reprezentat de mediul Souton (aspect limpede, incolor necesar reconstituirii suspensiei vaccinale); seringa sterilă 0.5-1 ml; alcool.

Se administrează strict intradermic. Doza = 0,1 ml din suspensia vaccinală.

Locul injectării: 1/3 medie braţ stâng pe faţa postero-externă;

Evoluţia vaccinală:

- după inoculare apare o papulă ce dispare după 3 minute pentru ca apoi în decurs de 1-2 zile să apară un eritem uşor indurat, roz violaceu cu diametru = 3-8 mm;

- nodulul se poate ulcera cu apariţia unei creste care se elimină (mai ales în cazul revaccinărilor);

- nu se aplică local AB sau soluţii decontaminate;

-la 1-3 luni poate apare o moderată adenopatie axilară care nu impune atitudine terapeutică;

-căderea crustei – cicatrice denivelată faţă de tegumentele din jur cu diametrul = 5-6 mm iniţial violaceu apoi alb-sidefie.

D e c i: VACCINARE REUSITA: cicatrice > 3 mm; VACCINARE NEREUSITA: cicatrice < 3 mm.