Efectuarea de sondaje, spălături, clisme: sondajul gastric si duodenal, vezical, spălătura oculară, auriculară, gastrică, vezicală si vaginală

                                                 C 1
 1.4.Efectuarea de sondaje, spălături, clisme: sondajul gastric si duodenal, vezical, spălătura oculară, auriculară, gastrică, vezicală si vaginală.

• SONDAJE,SPALATURI,CLISME

Sondajul gastric

Definitie	Sondajul sau tubajul gastric reprezintă introducerea unui tub de cauciuc - sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin faringe şi esofag în stomac.
Scop	explorator recoltarea conţinutului stomacal în vederea evaluării funcţiei chimice şi secretorii (chimismul gastric) pentru studierea funcţiei evacuatoare a stomacului terapeutic evacuarea conţinutului stomacal toxic curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine depuse hidratarea şi alimentarea bolnavului introducerea unor substanţe medicamentoase
Indicatii	în gastritele acute sau cronice, boala ulceroasă
Materiale	de protecţie două şorţuri din cauciuc sau din material plastic muşama şi aleză manusi sterile sonda Faucher sau Einhorn 2 seringi de 20 ml pense hemostatice eprubete nesterile tăviţă renală tavă medicală pahar cu apă aromată pahar cu apă pentru proteză recipient pentru colectare medicamente la indicaţia medicului
Pregatirea pacientului	psihic: se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului fizic: se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai drept se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material plastic i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) şi se aşează într-un pahar cu apă se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea bucală este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului
Tehnica	asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun îşi pune mănuşile sterile umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe şi esofag se aşează în dreapta bolnavului şi îi fixează capul cu mâna stângă, ţinându-l între mână şi torace prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion cere pacientului să deschidă larg gura , să respire adânc şi introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând bolnavul să înghită prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac(la marcajul 40-50cm citit la arcada dentară) verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul seringii se fixează sonda aşează la extremitatea liberă a sondei balonul Erlenmeyer(când se colectează pentru o probă) sau aspiră sucul gastric cu seringa pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat să-şi contracte pereţii abdominali extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, cu prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă hemostatică pentru a împiedica scurgerea conţinutului în faringe (de unde ar putea fi aspirat de pacient) când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă şi se îndepărtează sonda goleşte conţinutul sondei în vasul colector aşează sonda în tăviţa renală tubajul gastric se efectuează în condiţii de asepsie sondajul gastric se poate efectua şi pe cale endonazală cu sonda Einhorn pacienţilor inconştienţi li se urmăresc respi­raţia, culoarea feţei; verificarea căii de pătrun­dere a sondei se face prin introducerea capătului liber într-un pahar cu apă - apariţia bule­lor de aer confirmă pătrunderea în căile respi­ratorii o formă particulară de sondare în scop he­mostatic este introducerea sondei Blakemore
Ingirjirea ulterioară a pacientului	- i se oferă un pahar cu apă aromată să-şi clătească gura - se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie - se îndepărtează tăviţa şi şorţul de cauciuc - i se oferă proteza dentară (după caz) - se aşează pacientul în poziţie comodă
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator	- se determină cantitatea evacuată - se completează formularele de recoltare - se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare ; notare în foaia de observaţie	- se notează tehnica, data, cantitatea şi aspectul macroscopic al sucului gastric extras
Accidente	Greaţă şi senzaţie de vărsătură; se înlătură fie printr-o respiraţie profundă, fie se efectuează anestezia faringelui cu o soluţie de cocaină 2% Sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza, se îndepărtează sonda Sonda se poate înfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaţie cu aer Se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie
De evitat	- ungerea sondei cu ulei sau alte substanţe grase (provoacă greaţă pacientului)

Introducerea sondei Blackmore

Pentru compresia segmentară a esofagului şi a cardiei în vederea unui tamponament esofagian se folosesc mai multe de sonde, dintre care cea mai utilizată este sonda Blackmore. Scop: realizarea hemostazei în hemoragia digestivă superioară prin ruptura varicelor esofagiene: când cantitatea de sânge pierdută este importantă şi/sau persistentă peste 2 u (1000 ml); când tulburările hemodinamice nu se restabilesc după umplere vasculară cu 1000 ml; Pregătire materiale sonda Blackmore cu dublu balonas sondă gastrică, laringoscop seringi de 20 ml pense hemostatice comprese aparat de aspiraţie; vas colector; medicamente: soluţie novocaină, cocaină pentru anestezie substanţă lubrifiantă Pregatirea pacientului psihic: se anunţă şi se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii fizic: se evacuează conţinutul gastric; se verifică etanşeitatea şi funcţionalitatea balonaşelor; se lubrifiază sonda Blackmore; se face anestezia orificiilor nazale; se verifică aparatul de aspiraţie; se reperează pe sondă distanţa nas-ombilic Efectuare se introduce sonda endonazal, este împinsă progresiv şi prin mişcări de degluţie va fi înghiţită până la marcaj (reflexul de sânge sau suc gastric dovedeşte prezenţa ei în stomac); se umflă balonaşul gastric cu 200-250 ml aer; se trage sonda astfel ca balonaşul să fie în dreptul joncţiunii eso-cardiale se fixează la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (guleraş) se umflă balonaşul esofagian 60-80 ml aer se aspiră conţinutul sondei se ataşează sonda la punga colectoare care va fi situată decliv (sifonaj). se verifică permanent presiunea din balonaşe prin intermediul manometrului; presiunea necesară asigurării homeostazei este de 50-60 mm Hg se supraveghează fixarea, permeabilitatea sondei, tensiunea arterială şi pulsul; se supraveghează episodul hemoragic; se va înscrie cantitatea de aer injectat pe fiecare tub al balonaşului; pentru prevenirea ischemiei mucoasei şi ulcerarea bazei esofagului se controlează presiunea balonaşului – 50 – 60 mm Hg; se dezumflă periodic balonaşul esofagian, la 4 ore, timp de 15 minute; dacă strângerea nu este controlată, balonaşul gastric se umflă 300 ml, dar volumul de aer să nu depăşească 100 ml în balonaşul esofgian.

Sondajul duodenal

Definitie	Sondajul sau tubajul duodenal constă din introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden şi mediul exterior.
Scop	explorator extragerea conţinutului duodenal format din conţinut gastric, bilă (A, B, C), suc pancreatic şi secreţie proprie aprecierea funcţiei biliare hepatice, a căilor extrahepatice descoperirea unor modificări anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compoziţia chimică sau morfologică a sucurilor extrase prin sondaj evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare therapeutic drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune directă asupra ficatului, a căilor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor acţiona fie local, fie se vor resorbi prin pereţii intestinali, ajungând prin vena portă în ficat, de unde apoi vor fi excretate împreună cu bila în căile biliare, urmând calea circulaţiei entero-hepatice alimentţie artificială se introduc lichide hidratante şi alimente lichide în organismul pacienţilor inconştienţi sau cu imposibilitate de înghiţire aspiraţie continuă în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale după intervenţii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)
Generalităţi	se verifică totodată şi permeabilitatea căilor biliare se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea hepatică din conţinutul sucului duodenal analiza sucului pancreatic urmăreşte dozarea fermenţilor din conţinutul lui recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
Pregatirea materialelor	de protecţie muşama şi aleză sorţ de cauciuc sau alt material impermeabil manusi sterile sonda Einhorn 2 seringi de 20 ml pensă hemostatică medii de cultură , eprubete nesterile tăviţă renală tavă medicală stativ pentru eprubete pahar cu apă aromată pernă cilindrică dură sau pătură rulată hârtie de turnesol roşie şi albastră medicamente sulfat de magneziu 33% ulei de măsline novocaină soluţii necesare hidratării şi alimentării(materialele se vor alege în funcţie de scopul sondajului)
Pregătirea pacientului	psihic: - se informează pacientul - i se explică necesitatea tehnicii fizic: - pacientul va fi nemâncat - se izolează patul cu un paravan - se protejează cu muşamaua şi aleza - se aşează pacientul în poziţie şezând la marginea patului - se protejează cu şorţul din material plastic - i se îndepărtează proteza (după caz) - i se dă taviţa renală să o ţină sub bărbie
Execuţie	asistenta se spală pe mâini îmbracă mănuşile prinde sonda(umezită) cât mai aproape de olivă şi o introduce cu blândeţe prin cavitatea bucală sau nazală până în faringe cere pacientului să respire adânc, cu gura deschisă şi să înghită de câteva ori până când oliva trece în esofag cu mişcări blânde ajută înaintarea sondei până la marcajul 45cm la arcada dentară, moment în care se consideră că sonda a trecut de cardia şi a pătruns în stomac se aşează pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul uşor ridicat şi capul mai jos,coapsele flectate pe bazin se introduce perna cilindrică sub regiunea hepatică se împinge uşor sonda spre pilor până la marcajul 60cm se continuă introducerea sondei cu răbdare şi atenţie concomitent cu acţiunea de înghiţire a ei de către pacient(1-2cm la 3-5min) când diviziunea 75cm se află la arcada dentară, oliva sondei a ajuns în duoden(după cca 1-1 ½ ore de la pătrunderea ei în stomac) verificarea poziţiei sondei dacă nu se scurge bilă sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifică dacă sonda a ajuns în duoden sau s-a încolăcit în stomac se insuflă 60ml de aer prin sondă cu seringă şi după un minut se aspiră; dacă sonda a ajuns în duoden se recuperează mai puţin de 20ml se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras dacă sonda a ajuns în duoden, dar poate fi extrasă dacă ea se află în stomac se face control radiologic, sonda urmărindu-se sub ecran, ea fiind vizibilă datorită impregnării cu săruri de plumb captarea bilei după 1-1 ½ ore de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul liber al sondei apare bila A, coledociană, de culoare galben-aurie, care se colectează într-o eprubetă se verifică reacţia sucului duodenal cu hârtia de turnesol se introduc prin sondă 40ml soluţie sulfat de Mg 33%, sterilă, încălzită la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare se închide extremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pensă după 15-30min se deschide sonda şi se colectează 30-40ml bilă vâscoasă de culoare închisă castanie –bila B, veziculară la indicaţia medicului se pot recolta 3-5ml bilă B într-o eprubetă sterilă sau pe medii de cultură pentru examen bacteriologic după evacuarea bilei B se colectează o bilă clară care provine direct din ficat –bila C, hepatică; aceasta, fiind în cantitate mai mare, se va capta într-un recipient corespunzător extragerea sondei se face după ce se insuflă câţiva ml de aer şi se închide capătul liber cu o pensă extremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe sau în cavitatea bucală se goleşte conţinutul sondei şi se aşază în tăviţa renală sunt situaţii când sonda nu pătrunde în duoden datorită unui spasm piloric; închiderea şi deschiderea duodenului fiind reglată de reacţia conţinutului gastric se încearcă neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluţie 10% 20-40ml relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice în cazul înnodării sondei în stomac, extragerea se va face cu atenţie pe cale bucală cu ajutorul unei spatule linguale şi a unei pense (chiar dacă a fost introdusă pe cale endonazală) relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10ml novocaină soluţie 1-2%
Ingrijirea ulterioară a pacientului	se oferă un pahar cu apă aromată pentru clătirea gurii se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie se îndepărtează şorţul din material plastic se aşează pacientul în poziţie comodă
pregătirea produsului pentru examen de laborator	se determină cantitatea de bilă obţinută se etichetează recipientele se trimit probele la laborator Se reorganizează şi se notează în f.o.
Accidente	înnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacali în timpul senzaţiei de vărsături încolăcirea sondei în stomac greţuri şi vărsături imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol funcţional(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic(coagularea bilei vâscoase)
De evitat	aspirarea conţinutului sondei la extragerea ei oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste 3h grăbirea înaintării sondei depăşirea duratei de execuţie >31/2h

SONDAJUL VEZICAL

Definitie	= introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica urinara.
Scop;	a) explorator = recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator; b) terapeutic -golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan); depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare; executarea unor procedee de tratament prin sonda.
Materiale necesare:	tava medicala; recipient (pentru urocultura); doua sonde sterile seringi sterile(pentru umplerea balonasului ) gel lubrefiant ser fiziologic tampoane de vata sterile antiseptic manusi sterile comprese sterile camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale punga colectoare de urina tavita renala pentru colectarea urinei musama si aleza pense hemostatice sterile tavita renala pentru colectarea urinei materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant bazinet
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE	Pregatirea psihica si fizica Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnava sa nu manance. Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un paravan. Se asaza musamaua si aleza. Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie ginecologica). Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se ruleaza la picioare Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara. Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei. Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun Efectuarea tehnici Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool. Se pun manusile sterile aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiile si se evidentiaza meatul urinar. aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului si nu invers; tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere! Operatia se repeta de 2-3 ori. se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se lubrifiaza Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului. Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana. Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in forma de arc Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste vezica intr-un recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice etc.). Se penseaza sonda la capatul extern si se indeparteaza prin miscari inverse celor cu care s-a introdus. Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!
SONDAJUL VEZICAL LA BARBAT	Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii.. Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavului cu un paravan. Se asaza musamaua si aleza. Se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele intinse si usor indepartate Se indeparteaza perna de sub capul bolnavului, iar patura se ruleaza la picioare. Se acopera bolnavul lasand accesibila numai regiunea genitala Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavului. Se efectueaza toaleta regiunii genitale cu apa si sapun. Efectuare spalare pe maini cu apa si sapun se imbraca manusi sterile se spala bine glandul cu apa si sapun si se dezinfecteaza meatul urinar cu ser fiziologic si tampoane cu antiseptic cu mana dreapta se prinde sonda si se lubrifiaza cu mana stanga se intinde bine penisul la verticala si se introduce in meat sonda, cu curbura spre simfiza pubiana, circa 12 cm. cand sonda a ajuns in vezica, incepe sa curga urina care se capteaza in tavita renala, recipient sau eprubete.. cand vezica s-a golit, sonda se indeparteaza, extremitatea externa comprimandu-se.. spalare pe maini cu apa curenta si sapun!. se noteaza in foaia de observatie sondajul, data, ora, cantitatea de urina recoltata si numele celui care l-a efectuat. Ingrijiri dupa tehnica Se efectueaza toaleta regiunii Bolnava va fi supravegheata in repaus la pat Evaluarea procedurii -pacientul exprimă stare de confort, nu acuză dureri - nu sunt semne de infecţie urinară, urina este limpede; - observaţi aspectul meatului urinar şi aspectul urinii - măsuraţi temperatura corpului - anunţaţi medicul dacă constataţi vreun semn de infecţie - recoltaţi o probă de urină pentru a fi examinată la laborator Incidente,accidente -infecţii urinare joase (cistite)şi ascendente (nefrite, pielonefrite): se produc mai ales prin nerespectarea regulilor de asepsie; apar după sondajele prelungite; - leziuni mecanice ( hemoragii, căi false, leziuni sfincteriene) -hemoragia “ex vacuo” prin evacuarea bruscă a unui “glob” vezical Descrierea sondelor FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezintă: un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la punga colectoare un canal pentru umflarea balonaşului pentru prevenirea ieşirii sondei (cu volume diferite de la 5 la 30 ml Nelaton nu au balonaş de fixare sunt mai rigide folosite pentru sondajul de scurtă durată)

Spalatura oculatra

Definitie	Prin spălătura oculară se înţelege introducerea unui lichid în sacul conjunctival.
Scop	terapeutic - în procesele inflamatoare ale conjunctivei - în prezenţa unor secreţii conjunctivale abundente - pentru îndepărtarea corpilor străini
Pregatire materiale	comprese, tampoane de vată sterile seringa cu canula,undină sau alt recipient picurător solutia de spalatura(ser fiziologic,solutii sterile pregatite special in farmacie,ambulate in flacoane de 10ml din material plastic de unica folosinta,etc) tavita renala
Pregatire pacient	psihic: -se anunţă pacientul - i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii fizic: -se aşează pacientul în poziţie şezând, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus -se protejează ochiul sănătos cu o compresă sterilă -se protejează cu un prosop în jurul gâtului -se aşează tăviţa renală lipită de gât, de partea ochiului ce urmează a fi spălat (susţinută de bolnav sau ajutor) -dacă starea generală nu permite poziţia şezând, pacientul va sta în decubit dorsal sau lateral, cu capul aplecat înapoi
Tehnica	Asistenta: se spală pe mâini; se dezinfectează verifică temperatura lichidului de spălătură: 37°C (temperatură mai joasă declanşează reflexul de închidere a pleoapelor) aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluţia antiseptică de spălare deschide fanta palpebrală cu degetele mâinii stângi şi toarnă încet lichidul din undină (sau alt recipient) în sacul conjunctival, evitând cornea solicită pacientului să rotească ochiul în toate direcţiile repetă tehnica la nevoie şi verifică prezenţa corpilor străini în lichidul de spălătură (când este cazul) îndepărtează tăviţa renală ciocul undinei va fi ţinut la distanţă de 6-7 cm de ochiul pacientului pentru ca eventualele mişcări reflexe produse de acesta sau gesturile greşite ale asis­tentei să nu traumatizeze ochiul cu vârful recipientului
Ingrijiri ulterioare	usucă faţa pacientului aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului îndepărtează compresa de pe ochiul protejat aşează pacientul în poziţie comodă
Reorganizare,notare in FO	- se notează tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o - aspectul lichidului de spălătură
De evitat	- infectarea ochiului sănătos prin lichidul de spălătură de la ochiul bolnav

Spalatura auriculara

Definitie	Prin spălătură auriculară se înţelege spălarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid.
Scop	terapeutic - îndepărtarea secreţiilor (puroi, cerumen) - îndepărtarea corpilor străini ajunşi în urechea externă accidental sau voluntar - tratamentul otitelor cronice
Pregatire materiale	- şorţuri de cauciuc sau material plastic - seringă Guyon, vată - lichidul de spălătură la 37°C - soluţia medicamentoasă prescrisă - soluţie de bicarbonat de sodiu 1‰ - masă de tratamente - tăviţă renală - scaun
Pregatire pacient	psihic: -se anunţă pacientul -i se explică scopul tehnicii fizic: în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore înainte se instilează în conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluţie de bicarbonat de Na în glicerină 1/20 în cazul dopului epidermic se instilează soluţie de acid salicilic 1 % în ulei de vaselină în cazul corpilor străini hidrofili (boabe de legume şi cereale), se instilează alcool în cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselin, glicerină sau se aplică un tampon cu alcool cu efect narcotizant pacientul se aşează în poziţie şezând pe scaun se protejează cu prosopul şi şorţul se aşează tăviţa sub urechea pacientului care va ţine capul înclinat spre tăviţă
Tehnica	asistenta se spală pe mâini verifică temperatura lichidului de spălătura şi încarcă seringa Guyon cere pacientului să deschidă gura (conductul se lărgeşte şi conţinutul patologic se îndepărtează mai uşor) trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă, iar cu dreapta injectează lichidul de spălătură spre peretele postero-­superior şi aşteaptă evacuarea operaţia se repetă la nevoie se usucă conductul auditiv extern medicul controlează rezultatul spălăturii prin otoscopie se introduce un tampon de vată în conduct se aşează pacientul în decubit dorsal 1/2-1 oră se examinează lichidul de spălătură
Accidente	vărsături, ameţeli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpa­nului datorate presiunii prea mari
Reorganizare,notare in FO	se notează tehnica şi rezultatul spălăturii (corpi străini extraşi etc.)

Spălătura gastrică

Definitie	Prin spălătură gastrică înţelegem evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine
Scop	terapeutic - evacuarea conţinutului stomacal toxic
Indicatii	intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice stază gastrică însoţită de procese fermentative pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac pregătirea pentru examen gastroscopic
Contraindicatii	intoxicaţii cu substanţe caustice hepatite cronice; varice esofagiene îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate ulcer gastric în perioada dureroasă cancer gastric
Material e	de protecţie: - 2 şorţuri din material plastic - muşama, traversă -manusi sterile - sonda gastrică Faucher - 2 seringi de 20 ml - pensă hemostatică nesterile - cană de sticlă sau de metal de 5 l - pâlnie, apă caldă la 25-26°C - recipient pentru captarea lichidului (găleată, lighean) - scaun medicamente - cărbune animal, alt antidot la indicaţia medicului
Pregatirea pacientului	psihic: - se anunţă şi se explică importanţa examenului şi a colaborării sale fizic: - se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului - se aşează şorţul de cauciuc - se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) - i se oferă tăviţa renală şi este rugat să şi-o ţină sub bărbie (pentru captarea salivei şi pentru imobilizarea pacientului)
Executie	asistenta se spală pe mâini, îmbracă mănuşi sterile şi şorţul de cauciuc umezeşte sonda, se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mână şi torace cere pacientului să deschidă gura, să respire adânc introduce capătul sondei până la peretele posterior al faringelui cât mai aproape de rădăcina limbii invitând pacientul să înghită prin deglutiţie, sonda pătrunde în esofag şi prin mişcări blânde de împingere ajunge în stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentară) la capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui pacientului se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se umple pâlnia se ridică pâlnia deasupra capului pacientului înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului în poziţie verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac se goleşte conţinutul pâlniei în vasul collector se repetă operaţia până ce lichidul este curat, limpede, fără resturi alimentare sau substanţe străine se îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul liber al sondei după care se extrage cu atenţie, pentru a se împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient
pregătirea produsului pentru examen de laborator	dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea unor substanţe toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va păstra pentru examinarea de către medic, iar un eşantion va fi trimis la laborator reorganizarea şi notarea în FO
Accidente	dacă apare senzaţia de greaţă şi vărsătură, se indică respiraţie profundă sau se face anestezia faringelui cu soluţie de cocaină 2% sonda poate ajunge în laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia feţei apoi cianoza - se retrage sonda sonda se poate înfunda cu resturi alimentare - se îndepărtează prin insuflaţie de aer cu seringa se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie

SPALATURA VEZICALA

Spalatura vezicii urinare = introducerea unei solutii medicamentoase, prin sonda uretrala, in vezica urinara, cu scopul indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicii.. Materiale necesare: tava medicala; doua sonde sterile (una de rezerva) lubrefiant ser fiziologic steril; tampoane de vata sterile; manusi sterile tavita renala pentru colectarea urinei; musama si aleza; doua pense sterile; tavita renala pentru colectarea urinei; materiale pentru toaleta organului genital externe seringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in T a tubului de cauciuc, cu robinet, instalat pe stativ; solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 litru incalzita la temperatura corpului (ser fiziologic, solutie rivanol 0,1-2% ; solutie de nitrat de argint 1-4%o ; acid boric 3%).) Tehnica incepe cu efectuarea sondajului vezical (la femeie sau la barbat). Dupa efectuarea sondajului evacuator, la sonda se adapteaza seringa Guyon si se introduc lent 80-100ml solutie, fara sa destinda vezica. Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul introdus. Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichid clar. Dupa fiecare spalatura, capatul liber al sondei se asaza pe o compresa sterila pana la reumplerea seringii. Instilarea substantelor medicamentoasein vezica urinara se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin intermediul unui tub de cauciuc la sonda vezicala introducerea se face incet ‘ avand grija de cantitate si concentratia prescrisa de medic. Drenarea vezicii urinare in unele cazuri este necesar ca sonda vezicii sa ramana pe loc sub forma de sonda permanenta , sau sonda a’ demeure, dandu-se posibilitatea ca urina sa se evacueze permanent, astfel incat vezica urinara sa ramana in stare de repaus. sondele utilizate a’ demeure trebuie sa fie moi si sa nu depaseasca o grosime de 15-16 grade Charier ptr a preveni escarele mucoasei uretale. Ptr femei se pot utilize sonde Pezzer, Malecot, Casper, care prezentand cate o umflatura la capatul lor , se fixeaza in mod automat in vezica.Este preferata insa sonda Folley, care se poate utilize si la barbati , in lipsa ei se pot utilize sondele Nelaton sau Thiemann care se fixeaza cu ajutorul benzilor de leucoplast. Conditia esentiala a bunei functionari a unei sonde permanente este ca orificiul intern al sondei sa fie imediat deasupra orificiului uretral al vezicii. Verificarea pozitiei corecte a sondei pemanente se face prin introducerea in vezica a unei cant de lichid , ce trebuie sa se reintoarca prin sonda intr-un flux continuu .Daca eliminarea lichidului se face sacadat, atunci orificiul intern al sondei se afla prea sus, urina va stagna in vezica, pana cand va ajunge la nivelul orificiului sondei- eliminarea va fi sacadata. Sonda pemanenta tip Folley poate fi mentinuta pe loc 7-14 zile Sondele confectionate din cauciuc , nu vor fi lasate pe loc mai mult de 24-48 de ore . Urina care se evacueaza prin sonda permanenta va fi colectata intr-un sac colector de material plastic, ce poate fi fixat de coapsa bolnavului sau intr-un urinar de sticla. Tehnica se incheie ca si sondajul vezical. Sondajul vezical si spalatura vezicala se executa in conditii de asepsie riguroasa a materialelor, mainii si manevrelor. In cazul aparitiei unei rezistente in timpul sondajului, sonda se retrage si nu se forteaza (se pot produce traumatisme si cai false). Recoltarea urinei se face in recipiente sterile, in absenta oricarei substante straine pentru a impiedica fermentatia urinei care ar genera rezultate false ale examinarilor. Incidente,accidente Astuparea sondei se datoreaza cheagurilor de sange intravezicale (sonda se destupa prin insuflare de aer sau cativa ml de solutie dezinfectanta). Traumatisme, hemoragii si infectii.

Spalatura vaginala

Obiectivele procedurii -indepartarea secretiilor - indepartarea mirosului - prevenirea iritatiei si escoriatiei - prevenirea infectiei - promovarea confortului Pregatirea materialelor - canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului) - solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de medici) - irigator - pensa - gel pentru lubrifiere - tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema - tampoane de vata - stativ pentru suspendarea irigatorului - aleza, musama - manusi de protectie Pregatirea pacientei psihica: -se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a recomandat -se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita eventualele senzatii neplacute -se obtine consimtamantul pacientei fizica: - se asigura intimitatea - se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica -se asigura pozitia corecta (ginecologica) Efectuare se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului se verifica recomandarea medicala se explica desfasurarea procedurii se verifica daca pacienta si-a golit vezica se aseza pacienta in pozitie ginecologica se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub pacienta spalarea mainilor se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza imbracarea manusilor de protectie se face toaleta organelor genitale externe canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la simfiza pubiana se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in vagin, aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal) se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei; se roteste cu blandete canula in timpul irigatiei; se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza canula cu blandete se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un prosop se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi sau sange se prezenta medicului se indeparteaza manusile se conduce pacienta la salon se reorganizeaza locul de munca se noteaza procedura in FO Evaluarea eficacitatii procedurii Rezultate asteptate/ dorite: - Spalatura s-a desfasurat fara incidente, pacienta se simte bine - Pacienta este cooperanta si demonstreaza intelegerea informatiilor primite - Pacienta este capabila sa-si efectueze spalatura Rezultatele nedorite/ ce faceti: - Pacienta acuza senzatii neplacute, durere - Verificati temperatura solutiei, presiunea si viteza de scurgere - Verificati daca pacienta si-a golit vezica - Scadeti presiunea prin coborarea irigatorului sub 50 cm

CLISME

Definitie	Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in intestinul gros(prin anus,in rect si colon).
Scop	evacuator evacuarea continutului intestinului gros pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop interventii chirurgicale asupra rectului terapeutic introducere de medicamente alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare dupa efect	clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj,uleioase,purgative clisme terapeutice – medicamentoase cu efect local,anestezice clisme alimentare – hidratante clisme baritate – cu scop explorator
Materiale necesare	de protectie paravan, musama, aleza,invelitoare manusi sterile : canula rectala comprese para de cauciuc pentru copii nesterile stativ pentru irigator irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru tavita renala,bazinet apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari) sare(1 lingurita la un litru de apa) ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-glicerina(40g la500ml)- sapun(1 lingurita rasa la 1 li medicamente – solutii medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de medic substanta lubrifianta(vaselina)
Pregatirea pacientului	psihic se anunta si i se explica tehnica se respecta pudoarea fizic se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie : - decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate - decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat - genupectorala se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea
Efectuare	clisma evacuatoare simpla se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase se umple irigatorul se evacueaza aerul si prima coloana de apa se fixeaza irigatorul pe stativ asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de protectie indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare. dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale. se introduce 10 – 12 cm se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm de suprafata patului pacientului. pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10 – 15 min ute se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere. se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare. se capteaza scaunul la pat sau la toaleta clisma inalta : se practica pentru indepartarea mucozitatilor, puroiului exudatelor sau toxinelor microbiene de pe suprafata mucoaselor in parezele intestinale, ocluzia intestinala se foloseste o canula retala (sonda) de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din cauciuc semirigid si prevazut cu orificii largi se adapteaza la tubul irigatorului o palnie de 1,5 l (in loc de rezervor) se umple palnia cu apa calda la 35ْ C si se deschide robnetul sau lasand sa iasa aierul se lubrifiaza canula si se introduce pana in colonul sigmoid se ridica pana la inaltime de 1 m si se da drumul apei inainte ca acesta sa se goleasca, se coboara sub nivelul colonului, apa se va reintoarce in palnie se goleste palnia intr-un recipient se repeta operatia de 5 – 6 ori pana ce prin tub se evacueaza apa curata clisma uleioasa : se folosesc uleiuri vegetale (floarea soarelui, masline), incalzite la 38 grade C in baia de apa introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlouit cu o palnie sau cu ajutorul unei seringi se introduce la presiune joasa aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 10 – 15 min se mentine in rect 6 – 12 ore (este bine sa se execute seara iar pacientul va elimina dimineata un scaun moale nedureros) se indica in constipatii cronice, fecalom clisma purgativa : evacueaza colonul prin actiunea purgativa ( nu mecanica) se utilizeaza solutia concentrata de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri Mg SO4), care prin mecanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid ambundent se mai poate folosi bila de bou ( un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune stimultanta asupra peristaltismului intestinal
Clisma terapeutica	clisma terapeutica se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 ½ h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturi pe min microclisme substanta medicamentoasa se dizolva in 10 – 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala clisma picatura cu picatura se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24 h pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica se foloseste in scop anestezic ( cand narcoza prin inhalatie este contraindicata) eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura cu picatura pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi

INTRODUCEREA TUBULUI DE GAZE

	Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid, de 30 -35 cm lungime si 8-12 mm diametru, cu marginile extremitatilor rotunjite
Scop	eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal (imposibilitatea de a elimina gazele in mod spontan)
Materiale necesare	materiale – de protectie (musama, aleza, invelitoare, paravan) materiale sterile (tub de gaze, comprese, substanta lubrifianta)
Pregatirea pacientului	pacient - psihic : se anunta si se explica tehnica - fizic : se izoleaza patul cu paravan, se protejeaza cu musamaua si aleza, se dezbraca pacientul si se aseaza in
Executie	asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza unge tubul cu vaselina boricata departeaza fesele pacientului cu mana stanga, iar cu dreapta introduce tubul de gaze prin anus in rect si de aici in colon, prin miscari de ’’rasucire si inaintare ’’ pana la 15-20 cm acopera pacientul cu invelitoare mentine tubul maximum 2 h se indeparteaza dupa degajare la nevoie se repune dupa 1-2 h (dupa ce se restabileste circulatia la nivelul mucoasei)
Ingrijirea ulterioara a pacientului :	se efectueaza toaleta regiunii anale Se aseaza pacientul comod, se inveleste Se aeriseste salonul