Formare impresii

Formare impresii

3.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo;

trasaturi centrale; prima impresie; stereotipuri sexuale,

rasiale; obedienta si conformism)

                                                                   

Privim pe cineva si imediat o anume impresie despre caracterul acestuia apare de la sine…
Aceasta capacitate de a intelege instantaneu ceva din caracterul unei persoane, de a ne forma o conceptie despre cineva ca despre o fiinta umana, un centru de viata si vointa care poseda caracteristici particulare ce alcatuiesc o individualitate aparte reprezinta premiza vietii sociale” (Asch,1946)
Cercetarile de psihologie sociala au demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca:
Suntem capabili sa ne formam o impresie cvasi-totala despre o persoana chiar si daca ducem lipsa de informatii.



De cele mai multe ori nu depunem un efort deosebit si constient pentru a ne forma o impresie despre cineva.
Impresiile despre cineva ,finetea si continutul acestora sunt dictate de scopurile interactiunii.
Ne formam impresii despre o alta persoana pe seamadiscutiei cu o persoana despre o alta persoana, cel mai comod lucru pentru noi, fara a cunoaste indeajuns cealalta persoana. Hmmm!!!
studiul perceptiei implica : 1 subiect receptor + 1 persoana tinta
Prezentarea persoanei o putem face in diverse moduri:
ex: putem sa le “prezentam” subiectilor:
- o persoana reala
- o fotografie a persoanei in cauza
- o inregistrare video

Erori in formarea impresiilor:
In formarea impresiilor, ne lasam de foarte
multe ori influentati de simtul comun, care poate fi afectat de erori precum:
- Ordinea prezentarii informatiilor;
- Relevanta informatiei pentru realizarea interactiunii;
- Valenta informatiei;
- Ordinea si valenta informatiei actionand simultan;
- Socializarea si experienta personala;
- Nevoia de coerenta.

EXPLICATIA LUI ASCH: formarea impresiilor este un proces automat, care se declanseaza din clipa in care este perceput primul bit de informatie despre persoana in cauza, acea informatie primara influentand mai apoi perceperea informatiilor succesive, conform principiilor gestaltului.
Este important de remarcat ca exista o corelatie intre cele doua axe si diferitele tipuri de atractie interpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un bun predictor pentru gradul in care ne face placere sa interactionam cu o persoana, in timp ce competenta intelectuala este corelata cu masura in care respectam o anume persoana.
EFECTUL INFORMATIEI NEUTRE –lipsa informatiilor precise despe ceilalti;
EFECTUL INFORMATIEI NEGATIVE – o informatie negativa minora duce la exacerbarea importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei; impresiile negative sunt mai greu de schimbat;
Cauze:
- sunt neobisnuite si distinctive => atrag atentia;
- sugereaza indirect un potential pericol;