Semiologie medicala . Cursul 13 . Sindromul din insuficienta coronariana

Anul 1/Semestrul 1

Semiologie medicala

Cursul 13

Sindromul din insuficienta coronariana

Definitie

Incapacitate a arterelor coronare de a furniza aportul de sange oxigenat corespunzator necesitatilor inimii. Aceasta lipsa de adaptare intre nevoile si aporturile in sange oxigenat poate rezulta din doua mecanisme diferite

 O insuficienta coronariana primara (de cauza necunoscuta) se traduce printr-o scadere a debitului sangvin in arterele coronare. 

O insuficienta coronariana secundara (a carei cauza este cunoscuta) corespunde unei cresteri in nevoile de oxigen, in cursul unui efort fizic de exemplu, si unei imposibilitati pentru inima de a aduce acest supliment de oxigen.

Cauze 

Originea cea mai obisnuita a unei insuficiente coronariene este dezvoltarea unei ateroscleroze. In acest caz, arterele coronare sunt astupate de placi formate dintr-o depunere grasoasa bogata in colesterol, ateromul. Un trombus (cheag sangvin), format in contact cu suprafata rugoasa a acestor placi, poate in continuare sa agraveze ingustarea coronariana pana la ocluzia coronariana.

Cauzele ateromului sunt numeroase si legate intre ele.

 Principalii factori de risc de ateroscleroza sunt:

- predispoziliile genetice, 

-bolile ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala sau 

-un mod de viata caracterizat prin: tabagism, lipsa de miscare fizica, excesul de greutate, in sfarsit o alimentatie bogata in produse lactate si in grasimi animale, care provoaca o crestere excesiva a nivelului de colesterol in sange. 

Influenta personalitatii, a comportamentului si a stresului este controversata inca

Alte mecanisme reduc aportul in oxigen la inima: o atingere a vaselor mici (microangiopatie) coronare ca in diabet, o ingrosare a peretilor cardiaci, o scadere a oxigenului continut in sange sau o incapacitate a muschiului cardiac de a extrage acest oxigen, de exemplu.

Simptome si semne - Ateromul coronarelor ramane mult timp fara nici un simptom. El se poate evidentia fie cu prilejul unei angine pectorale, fie printr-un infarct miocardic.

Angina pectorala si insuficienta coronariana pot antrena tulburari de conducere cardiaca sau tulburari ale ritmului ca o aritmie (neregularitatea batailor cardiace), ale caror diferite grade le constituie extrasistolele (contractii premature) pana la tahicardie (accelerarea inimii) si la fibrilatie ventriculara (tremulatie ineficace a miocardului). Fibliratia poate antrena o pierdere rapida a constientei si moartea, in cazul in care ca nu este corectata in minutele ce urmeaza printr-o defibrilare electrica (intreruperea contractiilor anormale, necoordonate si continue ale inimii cu ajutorul unui soc electric aplicat pe torace).

Sindromul din insuficienta cardiaca

Definitie

Insuficienta cardiaca (IC) este o stare clinica si fiziopatologica care consta in alterarea functiei de pompa a inimii.

Sindromul de IC se caracterizeaza prin incapacitatea inimii de a asigura un debit care sa satisfaca necesarul de oxigen la nivel tisular, in conditiile unei intoarceri venoase normale.

Sindromul de IC trebuie diferentiat de:

-congestia circulatorie secundara unei retentii hidrosaline si/sau dupa administrarea in exces de apa si de electroliti.

-cauze necardiace de debit inadecvat

-redistribuirea volumului circulant.

Insuficienta cardiac reprezinta o posibila modalitate de evolutie finala a oricarei boli cardiace.

In insuficienta cardiaca, deficitul este al debitului systolic, neexistand nici o alterare arteriala sau venoasa.

Presarcina-este definite ca fiind volumul de sange ce urmeaza a fi deplasat in timpul contractiei ventriculare, deci volumul telediastolic, care determina lungimea fibrei miocardice la sfarsitul diastolei. Din punct de vedere hemodynamic, termenul de presarcina, este sinonim cu intoarcearea venoasa.

Postsarcina-reprezinta rezistenta opusa la ejectia sangelui in aorta si arterele pulmonare, in timpul sistolei ventriculare. Din punct de vedere practice, pentru cordul stang, postsarcina este estimate in functie de marimea tensiunii arteriale sistemice.

Din punct de vedere fiziopatologic recunoastem:

a.insuficienta cardiaca energodinamica sau metabolic

-substratul contractiei miocardice

1.sistem contractile

2.sistem energetic

3.sistem de combustie

4.sistem de reglare si control

-circumstante de producere

1.dismetabolice-avitaminoze, alcoholism, pellagra

2.anoxemiile- aport scazut atmospheric

-deficit de difuziune alveolo-capilara

-deficit de transport O2

3.hepatopatiile cronice-hepatita cronica si ciroza

-hemocromatoza

4.tulburarile endocrine-hiper- si hipotiroidism

5.tulburari de nutritive si boli metabolice: diabet, guta, obezitate

6.tulburari in metabolismul potasiului

b.Insuficienta cardiac hemodinamica

1.Cu aflux venos crescut- cu plus de compensare

I.Insuficienta cardiac hipervolemica

II.Insuficienta cardiac prin scurtcircuit arteriovenos

III.Insuficienta cardiac prin tulburari oxidative celulare

2.Insuficienta cardiac prin scaderea initiala a debitului cardiac-congestiva

Apare in : -miocardite acute si cronice

-insuficienta cardiaca energodinamica

-cresterea rezistentei periferice: HTA, ateroscleroza, insuficienta aortic

3.Insuficienta cardiac prin obstacol- cu minus de compensare 

Apare in: -pericardite

-tahicardii peste 150 b/min; sincopa; colaps; tamponada cardiaca; tromboze intraarteriale; rupture septale sau valvulare.

Forme clinice de insuficienta cardiaca

Debitul cardiac normal este cuprins intre 2,5 si 3,8 l/min/m².

I.In functie de debitul cardiac, IC, poate fi:

A.Insuficienta cardiaca cu debit cardiac scazut. La acestea, debitul cardiac poate fi apropiat de limita inferioara a normalului in conditiile de repaus, dar nu creste semnificativ la efort.

B.Insuficienta cardiaca cu debit cardiac crescut. La acesti pacienti, diferenta arteriovenoasa in oxigen este normala sau scazuta.

II.Dupa modul de instalare, insuficienta cardiaca poate fi:

-Acuta: in infarctul miocardic intins sau in rupture de valve. Este predominant sistolica. Evolueaza fara edeme periferice.

-Cronica: in cardiopatia ischemica, cardiomiopatia dilatativa si valvulopatii. Evolueaza timp indelungat. Tensiunea se mentine normal. Frecvent apar edeme periferice.

III.In functie de deficitul de pompa insuficienta cardiaca poate fi: dreapta, stanga si globala.

-Pacientii cu ventricul stang suprasolicitat (stenoza aortica) sau slabit (dupa infarct miocardic) prezinta dispnee e effort si de decubit cu ortopnee sugestiva pentru insuficienta cardiaca stanga

-afectarea ventriculului drept (stenoza valvulara pulmonara sau hipertensiune pulmonara secundara unui trombembolism) apar edeme, hepatomegalie de staza si distensie venoasa sistemica, manifestari tipice insuficientei cardiace drepte.

-insuficenta cardiaca congestiva, cuprinde manifestarile de congestive venoasa pulmonara si sistemica, secundare cresteri presiunii venoase in IC. Tabloul clinic este dominat de edeme periferice, staza venoasa si staza pulmonara.

IV.Insuficienta cardiaca in functie de efectele hemodinamice: anterograda si retrograde.

-Insuficienta retrograda  cuprinde ansamblul manifestarilor clinice aparute in spatele ventriculului ineficient.

-Insuficienta anterograda cuprinde manifestarile clinice rezultate din debitul cardiac inadecvat.

V.Insuficienta cardiaca sistolica. Insuficienta cardiaca diastolica.

-insuficienta cardiaca sistolica se refera la incapacitatea cordului de a se contracta efficient, astfel incat sa asigure un debit sistolic corespunzator.

-insuficienta cardiaca diastolica se refera la incapacitatea cordului de a de relaxa si goli in conditii optime.

I.Insuficienta hipodiastolica

-Este o forma particulara de IC, provocata de imposibilitatea relaxarii ventriculare in diastole, cauzata fie de cresterea presiunii intrapericardice (in revarsatele lichidiene), fie de fibrozarea sau chiar calcificarea pericardului (pericardita constrictiva).

II. Insuficienta cardiaca refractara sau ireductibila.

-Reprezinta imposibilitatea reducerii simptomelor si a semnelor de insuficienta cardiaca sub tratament corect, maximal.

Clasificarea etiologica

a.Insuficienta cardiaca din infectiile acute: reumatismala, coree, difterie, viroze acute, poliomielita

b.Insuficienta cardiaca din afectiunile vasculare: ateroscleroza, HTA, tulburari de irigatie miocardica (CICD).

c.Insuficienta cardiaca din valvulopatii:  prin endocardite valvulare

d.Insuficienta cardiaca din pericardite

e.Insuficienta cardiaca din bolile cardiace congenitale

 f.Insuficienta cardiaca secundara miocardiopatiilor primitive

g.Insuficienta cardiaca din bolile endocrine.

Factori etiologici:

I.Factori precipitanti:

1.Infectiile

a.acute-reumatismul articular acut

-coreea, difteria, tifosul exantematic,febra tifoida

b.cronice-tuberculoza

-luesul, infectiile de focar

2.Tulburari de irigatie miocardica

a.Ateroscleroza

b.HTA

c.Anemii

3.Eforturile fizice mari- intense

4.Supraalimentatia

5.Bolile de nutritive si metabolice

a.diabet

b.obezitate

c.guta

6.Subalimentatia si denutritia

7.Tulburarile endocrine

a.hiper- si hipotiroidismul

b.insuficienta suprarenala

c.feocromocitomul

8.Tulburari neurovegetative

9.Traumatismele

10.Interventiile chirurgicale

11.Alergiile

12.Iradierea

13.Neoplaziile

II.Factori determinant

1.Primari-cardiaci – endo-, mio- si pericarditele

-malformatii congenital, ateroscleroza, HTA

2.Primari- vasculari periferici –tulburari metabolice, anemii, tireotoxicoze, sunturi arteriovenoase, hipervolemie.

Clasificarea clinica

a.Insuficienta inimii stangi

Aceasta poate fi:

Acuta-edemul pulmonar acut

Cronica- insuficienta ventriculara stanga cronica.

Apare in:

1.afectiuni cardiovasculare: valvulopatii mitrale si aortice; miocardite; HTA; tulb. de irigatie coronariana

2.afectiuni pulmonare: pneumopatii acute; interventii pe torace

3.afectiuni ale sistemului nervos central: traumatisme craniene; tumori cerebrale.

Edemul pulmonar acut – EPA

1.E.P.A. – hemodinamic

-poate fi produs de: afectiuni cardiovasculare; valvulopatii; valvulopatii de aorta

2.E.P.A. – nehemodinamic

a.fara substrat hemodynamic, dar cu cresterea permeabilitatii capilare

-prin actiunea direct ape capilarul pulmonary

-prin actiuni directe reflexe si umorale- mecanice asupra capilarului pulmonary

b.cu substrat complex variat

-prin cresterea masei sanguine

-prin diferite alte procese: sarcina, cauze tiroidiene, arsuri intinse, frig intens etc.

In esenta EPA recunoaste: factori vasculari hemodinamici, nervosa, umorali.

b.Insuficienta inimii drepte.

Recunoaste cauze:

-cardiovasculare: insuficienta inimii stangi; leziuni valvulare la artera pulmonara , tricuspida; cardiopatii congenital

-pulmonare- Cordul pulmonar (CP). Acesta poate fi: acut, subacut, cronic.

Cordul pulmonar acut, poate aprea in:

1.ocluzia arterei pulmonare-brusca-cu dilatarea brusca a ventriculului drept, cre poate aparea in 

-trimbembolii

-tromboza acuta a arterei pulmonare

-alte boli

Embolia poate fi: gazoasa, grasoasa, microbiana, cu lichid amniotic, cu corpi straini, cu paraziti.

2.excluzia brusca din circulatia pulmonara a unui segment pulmonar- atelectazie, astm bronsic (acut), emfizem mediastinal, pneumonie acuta

3.aparitia brusca a unui sunt cardiac sau vascular stanga-dreapta.

Cordul pulmonar subacut, apare in: carcinomatoza pulmonara, granulia bacilara, starea de rau astmatic.

Cordul pulmonar cronic(CPC) apare in:

-deformatii toracice

-boli pleuro-pulmonare

-boli pulmonare propriu-zise

-boli cardiace

-bolile arterei pulmonare

c.Insuficienta cardiaca globala

Se poate produce prin:

1.activitate intensa –suprasolicitare miocardica

Apare in : hipertiroidie,hipoglicemii, persistent de canal arterial, graviditate, fistule si/sau sunturi arterio-venoase

2.alterarea capacitatii functionale a miocardului

Apare in: mixedem, avitaminoze, miocardite, tulb. de irigatie coronariana, cardiopatiile congenitale,

3.Insuficienta cardiaca dreapta si stanga

Insuficienta ventriculara stanga

Este caracterizata din punct de vedere clinic de semne si simptome datorate stazei in circulatia pulmonara:

Dispnee de efort:

-reprezinta o dificultate reala, resimtita de bolnav in timpul respiratiei, ce apare in stadiile precoce ale insuficientei stangi, doar in momentul efortului marcat

-de obicei este asociata cu cresterea frecventei respiratorii (tahipnee).

Dispneea de decubit:

-este dispneea care apare in pozitie culcata, obligand bolnavul sa se ridice

-persoanele cu ortopnee sunt nevoite sa doarma pe mai multe perne, fiind adeseori trezite din somn de accese de dispnee sau tuse.

Disnpeea paroxistica nocturna:

-astmul cardiac

-edemul pulmonar acut.

-termenul se refera la crizele de dispnee survenite in timpul somnului

-bolnavul se trezeste din somn cu sete de aer si prezinta stare de anxietate, polipnee, fiind nevoit sa se ridice in pozitie sezanda.

Edemul pulmonar acut:

-este forma extrema a insuficientei ventriculare stangi, in care are loc o crestere brusca a presiunii venoase si capilare pulmonare, ceea ce duce la acumularea rapida de lichid in spatiul interstitial si alveolar.

Respiratia Cheyne Stokes:

-apare in insuficienta cardiaca avansata, fiind produsa de scaderea sensibilitatii centrilor respiratori, la variatiile de presiune ale CO2

-este caracterizata printr-o crestere progresiva a frecventei si a amplitudinii respiratiei, urmata de o descrestere progresiva, dupa care survine apnea, apoi ciclul se reia.

Tusea

-seaca, neproductiva sau cu sputa seroasa, spumata si/sau hemoptoica

-apare la effort sau la decubit

-este datorata stazei pulmonare

Hemoptizia

-franca sau sputa hemoptoica, fiind generate de hipertensiunea veno-capilara pulmonara.

Oboseala, slabiciunea, reducerea capacitatii de effort

-prin scaderea perfuziei muschiului sheletal

Simptome cerebrale

-slabirea memoriei, a concentrarii, insomnia, anxietate etc. prin hipoperfuzie cerebrala

Simptome renale

-cresterea diurezei nocturne , chiar nicturie.

Clasificarea insuficinetei cardiace stangi (NYHA)

Stadiul I –activitatea fizica obisnuita nu determina aparitia dispneei, a durerii anginoase, a fatigabilitatii sau a palpitatiilor.

Stadiul II- bolnavii prezinta o afectare minima a capacitatii de effort, acuzand dispnee la eforturi mari (alergat, urcat pe munte, etc)

Stadiul III- bolnavii prezinta dispnee sau dureri precordiale ori palpitatii la eforturi obisnuite, ceea ce duce la limitarea considerabila a activitatii fizice cotidiene

Stadiul IV- bolnavii acuza dispnee de repaus sau durere anginoasa de repaus.

Sindromul clinic din hipertensiunea cardiaca

Definitie

1.HTA reprezinta cresterea valorilor presiunii arteriale peste limitele acceptate ca fiind fiziologice.

2.Sindromul de HTA este tabloul clinic determinat de cresterea valorilor presiunii arteriale (PA) peste limitele fiziologice. Trebuie observant ca HTA constituie un semn (ascensiunea cifrelor manometrice) si un sindrom (semne si simptome grupate).

Clasificarea hipertensiunii

a) dupa valorile presiunii arteriale

sistolica diastolica

1.Normal <130 mmHG <85 mmHg

2. “Inalt normal” 130-139 mmHg 85-89 mmHg

3.HTA std. I (usoara) 140-155 mmHg 90-99 mmHg

4.HTA std. II (moderata) 160-179 mmHg 100-109 mmHg

5.HTA std. III (severa) 180-209 mmHg 110-119 mmHg

6.HTA std IV (foarte severa) >210 mmHg >120 mmHg

b) clasificare clinica

1.HTA esentiala:

-denumita: primara; boala hipertensica sau hipertonica; sau boala vasculara hipertensiva.

-reprezinta >95% din totalul hipertensiunilor.

-imbraca doua aspect semiologice: benigna-forma rosie Volhard si maligna-forma palida Volhard.

2.HTA secundara sau simptomatica

HTA de origine renala

a)HTA prerenala sau HTA renovasculara

b)HTA renale sau HTA renala parenchimatoasa

HTA endocrina

a)suprarenala- afectiuni ale cortico/medulosuprarenalei

b)boli hipofizare- boala Cushing, acromegalie

c)afectiuni tiroidiene- hipertiroidism- tireotoxicoze

d)afectiuni ale parotidelor- hiperparatiroidism

e)disfunctii ovariene- HTA de sarcina, HTA de menopauza

f)afectiuni ale pancreasului endocrine- diabet

HTA de origine cardiovasculara

a)prin coarctatia aortei- HTA mecanica

b)prin insuficienta aortic- HTA mecanica

c)prin bloc atroventricular complet- HTA de debit

d)prin anevrism, fistula arteriovenoasa- HTA de decubit

e)prin insuficienta cardiaca

f)prin ateroscleroza- HTA de elasticitate

HTA de origine nervoasa

a)central

b)periferica

HTA din boli metabolice

a)obezitate

b) diabet

c)guta

d)porfirie

HTA toxica

a)eclampsia gravidica

b)saturnismul cronic

c)intoxicatia cu oxid de carbon

d)intoxicatia cu saruri de taliu.

HTA infectioasa

a)prin atingere renala

b)prin focare de infectie cu emboli toxice

c)dupa tifosul exantematic

d)prin cresterea debitului cardiac produs de febra

HTA de alte cauze

-emfizem

-policitemie

-alte entitati:

1.HTA” maligna”- sindromul valorilor presionale foarte crescute (diastolice >130 mmHg) asociate cu edem papilar vizualizat la examenul oftalmologic (fundul de ochi).

2.HTA “accelerate”

3.HTA complicate- este o HTA de orice etiologie la care s-au evidentiat leziuni cardiovasculare legate de cresterea TA.

4.HTA “de granita”: -HTA intermitenta- valorile normale alterneaza cu cele ridicate.

-subiectii prezinta un risc mai mare de a face boli cardiovasculare decat populatia generala

-valorile TA sunt mai mari decat la populatia generala sau la hipertensivii cu valori stabile.

5.HTA “de birou”: - cresterea TA se datoreaza stresului si anxietatii date de profesiune

-nu este permanenta

-30% dintre subiecti sunt normotensivi verificati

Sindroame pericardice

Clasificarea afectiunilor pericardului

1.Inflamatorii- denumite si pericardite

a)acute sau subacute

b)cronice

2.Neinflamatorii

a)Hipopericardul

b)hemoperidardul

c)pneumopericardul

d)corpi straini pericardici

3.Malformatii ale pericardului

a)absenta congenital a pericardului: localizata; generalizata

b)diverticul pericardic: congenital; castigat.

4.Tumori pericardice

a)benign

b)maligne: primitive/secundare (metastatice)

Pericarditele acute

Etiopatogenie- corespunde clasificarii prezentate anterior.

Merita subliniate urmatoarele aspecte:

-pericardita reumatismala este apanajul primei copilarii si al adolescentei

-pericardita tuberculoasa este apanajul adolescentei si al varstei tinere

-pericardita pneumococica este frecventa la copil

-pericarditele stafilococica si streptococica sunt des intalnite la adulti

-pericarditele cronice sunt sechele ale pericarditelor acute sau subacute.

In 50% dintre cazuri nu se cunoaste etiologia. Din cele cunoscute, 50% sunt tuberculoase.

Anatomo-patologic, se disting doua tipuri:

-uscata

-lichidiana sau exudativa

Cea uscata- macroscopic- pericardul rosu, hiperemiat cu luciu pierdut cu fibrin (granulatii sau depuneri)- pericard “in limba de pisica”.

Cea exudativa prezinta aceleasi leziuni, la care se adauga prezenta lichidului.

Lichidul poate fi:

-sero-fibrinos-bogat in fibrina, galben citrin, cu celule endoteliale

-hemoragic-dar necoagulabil, bogat in hematii

-purulent sau putrid- in infectiile cu piogeni

-chilos sau chiliform- bogat in cholesterol

Cantitatea de lichid variaza intre 100-3000 ml si se aduna in zonele declive.

Sindromul de tamponada acuta cardiac

-crestere brusca a cantitatii de lichid produce tamponada cardiac

-este caracterizat de triada Beck (“triada inimii linistite”):

1)cresterea presiunii venoase

2)scaderea presiunii arteriale, este secundara scaderii debitului sistolic si a debitului cardiac. Tahicardia apare prin mecanism compensator.

3) “cord linistit”- radiologic, inima are activitate minima

Pulsul paradoxal Kussmaul-in inspir, pulsul scade ca presiune pana la disparitia sa.

Hipotensiune cu tendinta la colaps

Pericardita uscata – apare in cursul altor boli, de aceea adesea debutul este mascat de boala de fond.

Clinic se manifesta prin:

-febra

-tahicardie

-presiune arterial scazuta

-stare generala alterata

-dureri precordiale neexacerbate de inspire, accentuate de effort si de schimbarea pozitiei toracelui.

-dispnee de intensitate redusa

-palpitatii

Pericardita exudativa

-debutul poate fi:

-continuare a unei pericardite uscate

-insidios, cu aparitia lenta a lichidului

-brusc, cu aparitia brusca a lichidului

-manifestari functionale:

-dspneea este semnul principal, uneori fiind data si de afectarea miocardului

-durerea reprezinta semnul secundar

-tusea seaca, iritativa

-disfagia-accentuata, mergand pana la hidrofobie

-cianoza

-palpitatii

-midriaza

Forme de pericardita

1.dupa aspectul morfopatologic:

a.uscate

b.cu lichid (exudativ)

2.dupa intindere

a.generalizate

b.localizate-inchistate

3.dupa aspectul lichidului

a.serofibrionoasa sau fibrinoasa

-reumatism articular acut

-tuberculoza

-virale

b.hemoragica

-TBC

c.purulenta-putrida

-in cele cu germeni patogeni 

d.chiliforma

4.in raport cu simptomatologia

a.hidrofobica-domina disfagia

b.anginoasa

c.lipotimica

d.cefalalgica

e.digestiva

f.latenta-ce necesita investigatii.

5. in raport cu criteriul etiologic

a.pericardita acuta reumatismala

-poate aparea:

-singura, izolata, ca unica manifestare a reumatismului articular acut

-asociata unei endomiocardite reumatismale

-in contextual simptomatologiei reumatismului articular acut , al manifestarilor articulare sau  abarticulare (situat in vecinatatea articulatiei fara a avea legatura cu aceasta) de boala ale acestuia.

-exsudativ-degenerative

-granulomatoase

-sechelare

b.pericardita tuberculoasa

-este totdeauna secundara si apare in infectia tuberculoasa, prin diseminare, pe cale limfogena, mai rar prin continuitate si contiguitate si foarte rar, pe cale hematogena.

c.pericardita acuta criptogenetica- se mai numeste si epidemica sua pasagera

-este o afectiune benigna

-de obicei este precedata de infectii ale cailor respiratorii de tip cataral, care cedeaza, iar la 2-3 saptamani apare pericardita

d.pericardita acuta cu piogeni.

-etiologie: pneumococ, strepto- si/sau stafilococ, meningococ

-apare secundar unor: infectii pleuro-pulmonare, supuratii pulmonare sau bronsice, septicemia, infectii genital, infectii biliare.

e.pericardita uremica- Breial

-3-10% dintre uremici, in stadiul terminal, prezinta pericardita

-este numita si “clopotul de moarte” al uremicilor.

f.pericardita din bolile cardiovasculare

-in infarctul miocardic si in endocarditele maligne acute sau subacute

g.pericardita din bolile de colagen

-apare in: poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic (LES), sclerodermie

-este sero-fibrinoasa

h.pericardita postchirurgicala

-apare la 2-6 saptamani de la o interventie chirurgicala, ca reactie reflexa a pericardului la trauma chirurgicala

i. pericardita din traumatismele toracice.

-este hemoragica si se poate transforma in purulenta.

j.pericardita din neoplazii, este hemoragica, cu celule atipice.

-poate sa apara in : limfoame hodgkiniene sau nonhodgkiniene, sindroame de mieloproliferare.

Pericarditele cronice

Pericardita constrictive

Definitie- pericardita constrictive consta in leziuni fibrinoase, constrictive, uneori calcificate, ce duc la tulburari de umplere diastolica a inimii.

Etiologie

-apare mai ales dupa 45-50 ani si este frecventa la barbati

-in 50% dintre cazuri nu i se cunoaste cauza.

-apare ca sechela a formelor acute sau subacute.

Pericardita adeziva

Denumita si acretio cordis, este forma cu aderente intre pericard si formatiunile anatomice vecine care determina tulburarea sistolei.

Pericardita cronica cu lichid

Etiologia este necunoscuta. Evolutia ei este indelungata.

Alte pericardite

Hidropericardul

Consta in prezenta lichidului in pericard- peste 100-300 ml lichid- cauzata de modificarile de presiune in circulatia sistemica.

Diagnosticul se pune prin punctie. Lichidul este transsudat.

Hemopericardul

Consta in prezenta sangelui in cavitatea pericardica.

Etiologie

-sindroame hemoragipare

-traumatisme

-ruptura: miocardica, a vaselor coronariene sau pericardice, a unui anevrism aortic.

Pneumopericardul

Consta in prezenta de aer sau de gaze in pericard.

Etiologie

-pericardita purulenta

-solutie de continuitate la nivelul: mediastinului, pulmonului, bronsiilor.

Corpi straini pericardici

Apar prin solutii de continuitate la nivelul:

-esofagului

-bronsiilor

-resturilor embrionare

Malformatia pericardului

-lipsa pericardului (localizata sau generalizata).

Diverticul pericardic

Este congenital sau inflamator

Poate comunica sau nu cu pericardul

Tumori pericardice

a.Benigne-chisturi celamice- resturi embrionare

b.Maligne.