3. Tesuturile – clasificare (epitelial, conjunctiv, muscular, nervos, sangele), caracterizare, localizare, rol
3.1. Sangele – componente (elemente figurate si
plasma sanguina) si proprietati
TESUTURILE
Tesutul reprezinta o grupare de celule care au acceasi origine, forma, structura si functie. Toate celulele tesuturilor se formeaza prin diviziunea mitotic a celulei ou (sau zigot).
In corpul omului exista 4 tipuri principale de tesuturi:
2. Tesutul conjunctiv
3. Tesutul muscular
4. Tesutul nervos
Tesutul epitelial
Este format din celule strans lipite intre ele, asezate pe o membrana bazala (membrane de sprijin).
Caracteristic este faptul ca nu au sursa proprie de hrana pentru ca nu sunt strabatute de vase de sange. Se hranesc prin difuziune, din tesuturile conjunctive, deasupra carora se afla.
Exista 3 tipuri de epitelii:
1. Epitelii de acoperire
2. Epitelii glandular
3. Epitelii senzoriale.
1. Epiteliile de acoperire se gasesc la suprafata corpului – epiderma sau pot sa captuseasca peretii interni ai unor organe cavitare unde formeza mucoase sau endotelii.
Celulele tesutului pot fi pavimentoase, cubice, cilindrice, asezate pe unul sau mai multe straturi.
In sacul epidermei, celulele pavimentoase sunt asezate pe mai multe straturi, straturile de la suprafata avand pereti puternic ingrosati, cu keratina si celule moarte care se cojesc (deshuameaza periodic).
Un tip special de epitelii de acoperirre este uroteliul caracteristic cailor de excretii (uretere, vezica si uretra) care favorizeaza eliminarea urinii.
2. Epiteliile glandulare sunt formate din celule care au proprietatea de a produce si elimina anumite substante.
Atunci cand aceste celule se asociaza cu vase de sange si nervi se formeaza glande. Glandele pot fi endocrine, exocrine si mixte.
Glandele endocrine sunt cele care produc hormoni pe care ii elibereaza direct in sange. Glanda tiroida, hipofiza, suprarenalele, pancreasul endocrine, glandele sexuale (ovare si testicolele), timusul, epifiza.
Glandele exocrine sunt cele care isi elimina produsul de secretie la suprafata corpului sau un anumite cavitati printr-un canal de secretie. Glandele lacrimare, salivare, sudoripare, sebacee, mamare, gastrice, pancreasul exocrine – suc pancreatic, glandele sexual (ovulele si spermatozoizii).
Glandele mixte au si productie endocrina si exocrina.
3. Epiteliile senzoriale sunt alcatuite din celule care au proprietatea de a receptiona actiunea unor stimuli din mediul intern sau extern
Intra in alcatuirea organelor de simt: ochi, urechi, mucoasa nazala, mucoasa limbii, piele, etc.
Tesutul conjunctiv
Se afla sub tesutul epitelial si poate sa indeplineasca urmatoarele functii:
1. Hraneste epiteliul sub care se afla, prin vasele de sange pe care le contine.
2. Reprezinta un deposit de saruri pentru intregul organism
3. Protejeaza organe vitale si mentine temperatura corpului participand la termoreglare.
Tesutul conjunctiv are 3 componente principale:
- Cellule conjunctive
- Fibre elastice, de reticulina si de colagen
- Substante fundamentale care umple spatiile dintre celule si fibre
In functie de cantitatea de saruri din substantele fundamentale deosebim:
- Tesut conjunctiv moale
- Tesut conjunctiv semidur sau cartilaginos
- Tesut conjunctiv dur sau osos
1. Tesutul conjunctiv moale contine o cantitate foarte mica de saruri si se prezinta sub forma de:
- Tesut moale, lax sau omogen. Este cel mai raspandit tip de tesut care umple spatiile dintre organelle corpului
- Tesutul moale elastic prezent in peretele vaselor de sange
- Tesut moale fibros, intra in alcatuirea foitelor care protejeaza muschii si tendoanele
- Tesutul moale reticulat in care predomina fibrele de reticulina sub forma de retea in ochiurile careia se gasesc celule. Se afla in ganglionii limfatici, splina si maduva rosie a oaselor.
- Tesutul moale adipos sau gras in care predomina celulele care acumuleaza grasime si se gaseste in hipoderm si in jurul organelor vitale.
2. Tesutul conjunctiv semidur sau cartilaginous contine o cantitate medie de saruri si poate fi:
- Tesut cartilaginos elastic: se gaseste in pavilionul urechii, varfului nasului si epiglota.
- Cartilaginos fibros: este cel mai rezistent si se gaseste in discurile dintre vertebre si meninscuri.
- Hialin sau omogen se gaseste in cartilajele articulare, laringe, trahee si cartilajele costale
3. Tesutul dur sau osos se caracterizeaza prin faptul ca substanta fundamentala este puternic impregnata cu saruri de Ca si fosfor si se numeste oseina.
In functie de modul in care se distribuie lamele de oseina si celelalte componente ale tesutului, deosebim:
a) Tesut osos compact
b) Tesut osos spongios
a)Tesutul osos se gaseste in diafiza oaselor lungi si la suprafata oaselor scurte si late.
Este cel mai rezistent tip de tesut pentru ca oseina se dispune sub forma de lamele concentrice foarte ordonate intre care se distribuie celulele osoase.
b) Tesutul osos spongios se afla in epifizele oasleor si in interiorul oaselor scurte si late. Lamelele sunt asezate la intamplare ramanand spatii care dau aspectul de burete, spatii in care se afla maduva rosie osoasa (este sediul formarii celulelor sangelui, mai ales globulele rosii).
Tesutul muscular
Exista 3 tipuri de tesut muscular:
1. Tesut muscular striat
2. Tesut muscular neted
3. Tesut muscular cardiac
1. Tesutul muscular striat intra in alcatuirea muschilor scheletici, limbii, faringelui si primei portiuni a esofagului.
Celulele (fibrele) musculare striate au urmatoarele caracteristici:
- Au forma de fus sau de cilindru
- Prezinta foarte multi nuclei, localizati la periferie
- In citoplasma, in afara organitelor commune tuturor celulelor se gasesc organite specific denumite miofibrile.
Miofibrilele sunt formate din proteine contractile. Unele au filament mai groase de miozina, altele au mai subtiri de actina.
Miozina formeaza discuri intunecate, iar actina discuri clare. Discurile clare sunt strabatute de fasii numite membrane “Z”.
Unitatea functionala cuprinsa intre 2 membrane “Z” successive se numeste sarcomer. Asezarea ordonata a miofibrilelor la acelasi nivel in toate celulele invecinate face ca muschii striate sa aiba contractii rapide, puternice si voluntare sau constiente.
2. Tesutul muscular neted intra in alcatuirea peretilor organelor interne, iar fibrele muscular prezinta urmatoarele caracteristici:
- Au forma de fus
- Au un singur nucleu
- miofibrilele sunt asezate dezordonat, ceea ce face ca si contractile sa fie slabe, lente, difuze si involuntare
3. Tesutul muscular cardiac intra in alcatuirea peretelui inimii. Se mai numeste si miocard. Dpdv structural seamana cu muschiul strait, dar dpdv functional seaman cu muschiul neted.
O proprietate deosebita este automatismul, adica proprietatea de a se contracta sub influenta impulsurilor autopropagata fara declansare nervoasa.
Tesutul nervos
Intra in alcatuirea sistemului nervos si este format din 2 tipuri de celule:
1. Celule nervoase sau neuroni
2. Celule gliale sau de sustinere
1. Neuronul este singura celula care nu se divide, formata din corp celular si prelungiri. Corpul celular are forma de stea; un singur nucleu asezate central si organite celulare comune si specific: meurofibrilele si corpi nissl sau tigroizi.
Neurofibrilele au rolul de a sprijini celelalte componente celulare, iar corpii nissl de a participa la sinteza proteinelor implicate in realizarea memoriei.
Prelungirile neuronilor sunt dendritele si axonul.
Dendritele sunt prelungiri scurte si ramificate prin care impulsul nervos vine dinspre alti neuroni spre corpul celular al neuronului proprie.
Axonul este o prelungiri unica, lunga prin care impulsul nervos pleaca spre alti neuroni. La capatul axonului se gasesc ramificatii cu butoni terminali, in care se afla substante cu rol de mediator chimic (adrenalina de exemplu), care faciliteaza trecerea impulsului de la un neuron la altul.
Axonul este protejat de 3 invelisuri sau teci, cel mai important fiind invelisul de mielina cu rol de izolator electric.
Proprietatile neuronilor:
1. Excitabilitatea
2. Conductibilitatea
Excitabilitatea este proprietatea neuronului de a raspunde printr-o manifestare electrica sau chimica la actiunea unui stimul care are o anumite intensitate denumite prag.
Conductibilitatea reprezinta proprietatea de a conduce impulsul. Este mai mare in cazul axonilor cu teaca de mielina pentru ca impulsul sare din strangulatie in strangulatie.
Legaturile dintre neuroni se numesc sinapse si ele se pot realiza intre axonul unui neuron si dendritele sau corpul celular ale altui neuron.
2. Celulele gliale se gasesc printre neuroni, sunt mai numeroase decat acestia. Spre deosebire de neuroni se pot inmulti si au rolul de a hrani neuronii, de a-i sprijini, de a inlatura resturile neuronilor morti si foarte rar de a ocupa locul neuronilor distrusi.
SANGELE
Sangele reprezinta cea mai importanta componenta a mediului intern (mediul intern reprezinta totalitatea lichidelor care circula printr-un organism, adica in afara de sange, intra limfa si lichidul intracelular).
Ca tip de tesut, sangele este un tesut conjunctiv de tip particular pentru ca este format din substanta fundamentala si celule sanguine, dar nu are fibre conjunctive.
Volumul de sange din corpul unei persoane reprezinta volemia persoanei respective. La o persoana de 70 kg volemia este de aproximativ 5 l de sange (circa 7 -8 % din greutatea corpului).
Din cei 5 l de sange 3 l reprezinta volumul circulant (sangele care circula prin vase) si 2 l reprezinta sangele stagnat sau sangele de rezerva (cel care se gaseste in anumite organe ca splina si ficatul, din aceste depozite sangele este imobilizat in timpul efortului prelungit sau in cazul in care oamenii traiesc la altitudine de peste 2000 m).
Temperatura sangelui normal este intre 36,5 0C si 370C. In interiorul corpului temperatura este de 400C, iar la suprafata este de 35 – 35,50C, deci rolul sangelui este de a uniformiza temperaura corpului.
Sangele este alcatuit din :
I. Plasma sanguina
II. Celule sanguine
Raportul dintre volumul de elemente figurate si volumul de plasma se numeste HEMATOCRIT si este de aproximativ 46/54 (46% aprox. Sunt celulele, iar 54% etse plasma).
I. Plasma
- Este un lichid galbui, semitransparent, indoor
- Contine aproximativ 90% apa si 10% reziduu uscat, acesta este reprezentat de 1% saruri de fosfor, calciu, sodiu, potasiu, etc. si 9% substante organice de tipul proteinelor, glucidelor (glucoza in special) si lipidelor. Dintre proteine, cele mai importante sunt: albuminele, gama globulinele ( cu rol in imunitate), si fibrinogenul (cu rol in coagularea sangelui).
Functiile plasmei:
- Transportul de O2 si CO2
- Transportul nutrientilor rezultati in urma digestiei
- Transportul vitaminelor si hormonilor
- Transportul unor substante toxice care trebuie eliminate (exemplu: uree si acid uric).
II. Celulele sangelui
1. Globulele rosii
2. Globulele albe
3. Trombocitele
1. Globulele rosii pot avea doua denumiri in functie de varsta si rol:
- Eritrocite: sunt celulele foarte tinere, imediat dup ace se formeaza din maduva rosie a oaselor. Sunt celulele cu nucleu care patrund in circulatie. Maduva rosie se mai numeste si maduva hematogena si se poate transforma in maduva galbena atunci cand necesitatile in oxigen scad. Maduva galbena poate redeveni maduva rosie. La batrani, maduva galbena ramane inactiva si se transforma in maduva cenusie. Procesul prin care se formeaza eritrocitele se numeste ERITROPOIEZA. Nu sunt celule functionale.
- Hematiile sau celulele mature, cu forma de disc biconcave (seamana cu gogoasa turtita la mijloc), fara nucleu. Contin o substanta proteica numita hemoglobina, foarte bogata in fier. Fierul se combina foarte usor cu O2 si CO2 formand combinatii labile (se leaga si se desfac usor) si anume: OXIHEMOGLOBINA (prescurtare Hb O2) cand se combina cu O2 si CARBOHEMAOGLOBINA (prescurtare Hb CO2) cand se combina cu CO2.
Hemoglobina combinata cu O2 are culoare rosie pentru ca fierul oxidat are culoare rosie. Cantitatea de fier din hemoglobin se numeste sideremie. Daca sideremia este mica sau daca numarul de hematii este mai mica pare anemia feripriva.
Numarul normal al hematiilor este de 4,5 mil/mm3 de sange la femei si 5mil/mm3 la barbati.
Scaderea numarului de hematii poate sa apara in diferite forme de leucemie, iar cresterea denumita poliglobuluie, apare in cazul efortului fizic sau in cazul persoanelor care traiesc la altitudini mari sau in boli grave pulmonare.
Hematiile traiesc 120 zile dupa care sunt distruse in splina si ficat.
2. Globulele albe sau leucocitele
- Se formeaza in mare parte tot in maduva rosie, dar unele se pot forma si maturiza in ganglionii limfatici, splina si timus.
- Formeaza sistemul imunitar al organismului
- Numarul normal al leucocitelor este de aproximativ 5 mii/mm3
- Cresterea numarului de leucocite apare in infectii microbiene (15 mii – 30 mii).
- Celulele sunt mari, au nucleu permanent si pot prezenta in citoplasma mici granulatii care sunt de fapt lizozomi producatori de substante antimicrobiene.
In functie de forma nucleilor si prezenta granulatiilor in citoplasma deosebim 2 tipuri de globule albe.
a) Polimorfonucleare (PMN) (granulare)
b) Mononucleare (agranulare)
a) PMN-urile pot fi:
- Neutrofile
- Acidofile
- Bazofile
Neutrofilele reprezinta 65% din masa leucocitara si sunt primele celule care ajung la locul unei infectii.
Au proprietatea de diapedeza (pot sa emita picioruse false cu ajutorul carora strabat peretii vaselor de sange pentru a ajunge mai repede la locul unei infectii. O data ajunse fagociteaza microbii, adica inglobeaza microbii si ii digera.
Acidofilele se mai numesc si eozinofile si reprezinta aprox. 2% din masa leucocitara. Ele intervin in apararea organismului in procese alergice si parazitare.
Bazofilele reprezinta in jur de 1% din masa leucocitara si au rolul de a reduce inflamatiile. Ele produc heparina.
b) Mononuclearele sunt reprezentate de monocite (macrofage) si limfocite.
Monocitele sunt celule foarte mari care ajung ultimele la locul unei infectii cu rolul de a ingloba si digera resturile celulare moarte (puroiul) rezultat in urma “luptei” dintre neutrofile si microbi.
Reprezinta aproximativ 7% din masa leucocitara.
Limfocitele reprezinta 25% din masa leucocitara si sunt celule care apartin sistemului limfatic. Sunt celule care se maturizeaza in timus si ganglionii limfatici. Produc anticorpi si au rol in realizarea imunitatii de lunga durata. Sunt celule care pot trai mai multi ani.
Imunitatea reprezinta capacitatea de aparare a organismului fata de agresorii externi (virusuri, bacteria, ciuperci sau toxinele acestora), dar si apararea fata de moleculele sau celulele proprii care si-au modificat structura. Imunitatea poate fi innascuta sau ereditara si dobandita pe timpul vietii.
3. Trombocitele sunt fragmente citoplasmatice al caror numar variaza intre 150 mii si 300 mii /mm3. Se formeaza tot in maduva rosie, traiesc 1 saptamana si au rol important in procesul de hemostaza, adica oprirea sangerarii sau coagularea sangelui.
Grupele de sange
1. Sistemul A, B, O
2. Sistemul Rh
1. Sistemul A, B, O este determinat de existenta pe globulele rosii a unor antigene (aglutinogene), notate cu A si B, si de existent in plasma a unor aglutinine notate cu α si β. Pentru ca o transfuzie sau un transplant sa fie considerat reusit, fara risc este important ca antigenele de un tip sa nu vina in contact cu aglutininele de acelasi tip.
GRUPA | ANTIGEN | AGLUITININA |
0 SAU I | - | α,β |
A SAU II | A | β |
B SAU III | B | α |
AB SAU IV | AB | - |
Grupa 0 este considerate donatorul universal, pentru ca doneaza la toate grupele, dar primeste doar de 0.
Grupa A primeste de 0 si A, doneaza la A si AB.
Grupa B primeste de 0 si B, doneaza la B si AB.
Grupa AB primitor universal, doneaza doar la AB.
2. Sistemul Rh este al doilea sistem de determinare al grupelor de sange.
A fost descoperit pentru prima data la maimuta Rhessus, de unde si numele de Rh.
Sistemul este determinat de existent pe suprafata globulelor rosii a unei antigene determinate de o gena dominant notata cu litera D. Persoanele care poarta antigenul (antigena) sunt considerate Rh+, iar cele care nu poarta Rh-.
Riscul major in cazul transfuziilor sarcinilor apare atunci cand primitorul, respectiv femeia insarcinata are Rh-, iar donatorul, sotul in acest caz, are Rh+.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.