9. Aparatul genital – descriere (aparat genital feminin, aparat genital masculin), componente, structura, fiziologia gonadelor, reproducerea (fecundatia, nidatia si gestatia)
Sistemul genital
feminin inglobeaza totalitatea
organelor specifice genului feminin care au rol
copulator dar si endocrin sau ovogenetic.
Este format din uter, vagin, anexe uterine (ovare,
trompe uterine si ligamentele uterine) si organe
genitale externe.
Anatomie si structura
1. Ovarele
Ovarele sunt organe pereche cu forma migdalata, avand o lungime de aproximativ 3 cm. Acestea
reprezinta glanda sexuala feminina cu rol ovogenetic si endocrin.
Ovarul este situat intraperitoneal in cavumul retrouterin al cavitatii peritoneale pelvine. Ovarul este
singurul organ cu adevarat intraperitoneal deoarece e in contact direct cu lichid peritoneal, fara a se
interpune peritoneul visceral.
2. Trompele uterine
Sunt doua conducte musculomembranoase
intinse de la coarnele uterine catre extremitatile
superioare ale ovarelor.
Rolul trompelor uterine este de a capta ovocitul II si in tranzitul spermatozoizilor pentru fecundare.
3. Uterul
Uterul este un organ musculocavitar,
nepereche, in interiorul caruia se dezvolta oul. Acesta este un
organ care apartine sistemului reproducator feminin.
Uterul are forma de trunchi de con cu baza orientata catre superior si varful catre inferior. I se descrie o
portiune ingustata semicirculara, in partea sa mijlocie, numita istmul uterului. Acesta imparte uterul in:
corp uterin si col uterin.
4. Organele genitale externe
Vulva reprezinta totalitatea organelor genitale externe feminine:
muntele
pubisului
formatiuni
labiale (labii mari si mici)
vestibul
vaginal
organe
erectile (clitoris, bulbi vestibulari) .
Fiziologie rol,
functii, mecanisme
I. Ovarele
secreta
estrogen si progesteron ca raspuns la actiunea hormonilor secretati de adenohipofiza: FSH
(hormon foliculostimulant) si LH (hormon luteinizant) . Femeia aflata in perioada fertila are modificari
ritmice ale secretiei hormonilor feminini si de asemenea transformari fizice corespunzatoare ale
ovarelor si celorlalte organe sexuale. Acest model ritmic al ratelor de secretie se numeste ciclu sexual
lunar feminin, cunoscut si sub denumira de ciclu menstrual. Durata medie a acestui ciclu este de 28
de zile insa poate avea variatii individuale, de la 20 de zile ajungand pana la 45 de zile, insa aceste
cicluri cu durate anormale sunt asociate deseori cu scaderea fertilitatii.
Consecintele ciclului ovarian feminin:
eliberarea
unui ovul cu posibilitatea dezvoltarii unui fat
endometrul
uterin este pregatit pentru implantarea corecta a ovulului fecundat.
Modificarile care apar in timpul ciclului sexual la ovare sunt strict dependente de actiunea hormonilor
adenohipofizari: FSH si LH deci in absenta acestora, ovarele raman inactive, situatie fiziologica in
perioada copilariei cand hormonii hipofizari sunt aproape absenti.
In jurul varstei de 11-15
ani apare ciclul menstrual datorat hipofizei care pe la 9-12
ani incepe sa secrete
cantitati progresiv mai mari de FSH si LH.
Perioada in care survin aceste transformari este numita pubertate iar momentul primului ciclu
menstrual este numit menarha.Ciclul ovarian parcurge mai multe etape:
1. Faza foliculara: dezvoltarea foliculilor antrali si veziculari, maturarea completa a unui singur folicul
lunar, restul suferind procese de atrezie, ovulatia
2. Faza luteala: secretia corpului luteal, involutia corpului luteal, debutul celuilalt ciclu ovarian
Rolurile hormonilor ovarieni (estrogeni cu reprezentantul estradiol si progestative cu reprezentantul
progesteron):
1. Hormonii estrogenilor:
stimularea
profliferarii celulelor responsabile de dezvoltarea majoritatii caracterelor sexuale secundare
feminine.
incepand
cu perioada pubertatii hormonii ovarieni sunt secretati la nivele mult mai ridicate determinand
modificarea aspectului organelor genitale feminine de la cel puberal la cel adult.
vor
creste in dimensiuni ovarele, uterul si vaginul, labiile mici si se va depune tesut adipos la nivelul
muntelui lui Venus.
proliferarea
stromei endometriala cu amplificarea dezvoltarii glandelor locale, cu rol in facilitarea
nutritiei ovulului implantat.
determina
cresterea numarului de celule care captusesc trompele uterine, accelerarea activitatii cililor
si proliferarea tesuturilor glandulare
cresterea
rezistentei epiteliului vaginal
dezvoltarea
tesutului stromal al sanilor cu formarea unui sistem de ducte foarte bine reprezentat si
depunerea tesutului adipos la acest nivel.
stimuleaza
cresterea osoasa prin inhibarea activitatii osteoclastelor din oase. (osteoporoza apre ca
urmare a lipsei de estrogeni de la o anumita varsta)
determina
o usoara crestere a numarului de proteine totale din organism
amplifica
usor rata metabolica a intregului organism, determina depunerea unor cantitati mari de
grasimi in tesutul subcutanat.
determina
o textura moale, neteda a tegumentelor dar amplifica in acelasi timp vascularizatia
tegumentelor (sangerare mai mare la femei decat la barbati) .
stimuleaza
retentia de Na si apa la nivelul tubilor renali, aceasta activitate insa fiind redusa.
2. Rolul progesteronului:
pregatirea
uterului pentru sarcina manifestate predominant in a doua jumatate a ciclului sexual feminin
scaderea
intensitatii contractiilor uterine si frecventei acestora, avand rolul de a impiedica astfel
expulzia ovulului implantat
pregatirea
sanilor pentru alaptare: dezvoltarea lobulilor si alveolelor mamare dar totodata tumefierea
sanilor
stimuleaza
secretia mucoasei care tapeteaza trompele uterine
II. Trompele uterine
directioneaza
corect ovulul fecundat prin intermediul miscarilor cililor, controlate de catre hormonii
estrogeni
hranirea
ovulului fecundat, aflat in proces de diviziune, inaintea implantarii.
III. Uterul
facilitarea
nutritiei ovulului implantat
prin
intermediul unor filamente de mucus se ajuta directionarea corecta aspermatozoizilor din vagin in
uter.
prin
intermediul endometrului cu activitate secretorie intensa se reuseste implantarea ovulului fecundat
asigura
nutritia ovulului cu ajutorul secretiilor uterine
daca
ovulul nu este fecundat apare menstruatia.
IV. Organele genitale externe (vulva)
rol
sexual
Patologia sistemului genital feminin
Patologii asociate secretiei ovariene:
hipogonadismul
tulburari
menstruale, amenoreea
hipersecretia
ovariana
Patologii asociate uterului:
fibrom
uterin
cancer
de col uterin
retroversie
uterina
Patologii asociate organelor genitale externe:
vulvovaginita
(responsabil este in principiu Trichomonas vaginalis)
candidoza
vaginala
herpes
genital
infectia
cu papiloma virus
leziuni
sifilitice
chlamidiaza
gonoreea
vaginita
cu anaerobi
Evaluare diagnostice
specifice
1. Examen obiectiv: anamneza, consult ginecologic
2. Investigatii paraclinice: analize hormonale, biochimie si hematologie pentru stabilirea diagnosticului
de investigat
3. Investigatii imagisitce: ecografie, ecografie transvaginala, CT, RMN
Sistemul genital masculin este alcatuit din
organe genitale externe: penis, testicule, scrot si
organe genitale interne: epididim, cai spermatice,
funicul spermatic, uretra si glandele anexe ale
sistemului reproducator masculin: veziculele seminale, glande bulbouretrale,
prostata.
Anatomie/ structura
1. Testiculul este glanda genitala masculina. Acesta este un organ pereche si are doua functii:
spermatogenetica
endocrina
Testiculele sunt localizate in scrot, testiculul stang fiind situat cu 1 cm mai jos decat dreptul. Forma
acestora este ovoidala si li se descriu doua fete (laterala si mediala), doua margini (anterioara si
posterioara) si doua extremitati (superioara si inferioara) .
Lungimea unui testicul este de aproximativ 45
cm, grosimea este de aproximativ 3 cm iar latimea de 22,
5 cm.
2. Epididimul
este
anexat testiculului, are forma unei virgule si i se descriu: capul, corpul si coada epididimului.
Testiculul si epididimul sunt acoperite de albuginee. Intre testicul si epididim, posterior se gaseste lama
viscerala a tunicii vaginale care formaza sinusul epididimar. Medial si posterior albugineea e traversata
de nervii testiculului si vasele acestuia iar la acest nivel albugineea prezinta mediastinul testiculului.
Extremitatea inferioara a testiculului si coada epididimului sunt situati extravaginal, aderand la fascia
spermatica interna prin ligamentul scrotal.
3. Cai spermatice
a) Cai spermatice intratesticulare
:
tubi
seminiferi drepti
retea
testiculara
b) Cai spermatice extratesticulare
ducte
eferente: sunt aproximativ 1520
cu o lungime de 1520
cm. Acestea formeaza capul
epididimului impreuna cu canalul epididimar.
duct
epididimar: are un traiect foarte sinuos cu o lungime de 67
m. Acesta continua primul canal
eferent si la nivelul acestuia se deschid celelalte canale eferente. Acesta formeaza corpul si coada
epididimului.
duct
deferent: are o lungime de aproximativ 50 cm si se intinde de la coada epididimului pana la fundul
vezicii urinare, la nivelul caruia se uneste cu canalul excretor al veziculei seminale, formand astfel
canalul ejaculator. Canalul deferent prezinta trei segmente: segmentul epididimar, segmentul funicular
si segmentul abdominopelvin.
duct
ejaculator. Acesta continua ductul deferent si are o lungime de 2 cm. Acesta strabate prostata
deschizanduse
in uretra prostatica la nivelul coliculului seminal.
funicul
spermatic: are aproximativ 15 cm si se intinde de la capul epididimului pana la orificiul inghinal
profund. Acesta prezinta un segment scrotal si unul inghinal. Continutul funiculului spermatic: canal
deferent, artera testiculara
uretra
4. Funiculul spermatic
are
forma de cordon care suspenda tesiculul
are
o lungime de aproximativ 15 cm
se
intinde de la capul epididimului pana la orificiul inghinal profund
are
invelisuri provenite din structurile peretelui abdominal traversate in urma procesului de coborare a
tesiculelor.
prezinta
doua segmente: segmentul scrotal si segmentul inghinal
tunicile
funiculului sunt: fascia spermatica externa, fascia cremastericasi fascia spermatica interna
continutul
funiculului spermatic: canalul deferent, artrea testiculara, plexul pampiniform, artera
diferentiala si cremasterica, plexul testiculat posterior si ramura genitala a nervului genitofemural.
5. Uretra masculina
are
o lungime de 14-16
cm
calibrul
sau nu este uniform
Fecundatia, nidatia si gestatia
Fecundatia. Fecundatia este procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul si de formare a zigotului - noul organism. La om fecundatia este interna si se realizeaza in una din trompele uterine.
In timpul actului sexual citeva sute de milioane de spermatozoizi ajung in vagin, de unde cu ajutorul flagelului se misca spre uter. In cavitatea uterina patrund doar citeva zeci de mii (cei fara anomalii si mobili), care se misca spre trompele uterine, iar restul spermatozoizilor sint distrusi in vagin.
Ovulul eliberat din foliculul matur este aspirat de franjuri si se deplaseaza prin trompa uterina spre uter.
Fecundatia poate avea loc timp de 24-48 de ore dupa ovulatie.
In momentul fecundatiei are loc determinarea sexului viitorului organism. Daca nucleul spermatozoidului care fecundeaza ovulul contine cromozomul sexual X, atunci se va naste o fetita, iar daca va contine cromozomul sexual Y - un baiat.
In urma fecundarii se formeaza un organism nou, care imbina in sine caracterele parvenite pe linie materna si paterna.
Ovulul fecundat (zigotul), dupa citeva ore, incepe sa se miste prin trompa uterina spre uter.In trompa uterina el e divide in doua celule noi, apoi fiecare celula se divide in doua. Astfel se formeaza patru, opt, saisprezece celule.
In a patra zi dupa fecundare aceste celule ajung in cavitatea uterina, unde formeaza cavitatea amniotica, placenta si embrionul. La sfirsitul primei saptamini de dupa fecundatie formatiunea celulara se prinde de peretii uterului - proces numit nidatie.
Gestatia. Gestatia este perioada de dezvoltare intrauterina a embrionului, perioada dintre fecuntadie si nastere. La om aceasta perioada se numeste graviditate si dureaza 40 de saptamini sau 9 luni.
Perioada gestatiei incepe din momentul nidatiei si se desfasoara in doua etape: etapa de embrion si etapa de fat.
Etapa embrionara a gestatiei dureaza opt saptamini. In aceasta perioada se formeaza toate sistemele de organe, iar la sfirsitul ei embrionul dispune aode trasaturi omenesti precise, devenind fat.
Incepind cu a 3-a luna fatul se misca mai activ, iar in a 12-a saptamina, cu ajutorul ultrasunetelor, mama poate afla sexul lui. In saptamina a 14-a, fatul are 12 cmlungime si aproape 135 g.
Incepind cu luna a 5-a, mama simte miscarile fatului. El deschide si inchide ochii si poate sa-si strimga pumnii, doarme, se trezeste des si chiar sughita!
In luna a 7-a fatul aude, dar se misca mai putin, deoarece are un spatiu limitat in uter. La acesta virsta masoara 42 cm si cintareste 1,5 kg.
In luna a 8-a fatul se intoarce cu capul in jos, pozitia care in general o va pastra pina la nastere, are 47 cm si cintareste cca 2,5 kg. In luna a noua plaminii sint complet dezvoltati, fatul masoara 50 cm si cintareste cca 3,2 kg.
Nasterea. In momentul nasterii, membrana amniotica se rupe si lichidul amniotic se scurge. Concomitent are loc largirea colului uterin si a spatiului dintre oasele care formeaza bazinul femeii. Sub influenta hormonului hipofizar (oxitocina), muschii uterului incep sa se contracte si fatul este propulsat in colul uterin, apoi in vagin.
Medicul obstetrician, care asista femeia in timpul nasterii, intercepteaza, elibereaza umerii si restul corpului copilulului, ii curata gura si laringile de mucus. Copilul incepe sa plinga - primul semnal al respiratiei pulmonare independente.
Din acest moment, singele primeste oxigen prin plaminii copilului.
Igiena femeii gravide. Sarcina sau graviditatea se numeste starea femeii in uterul careia se dezvolta viitorul copil. Simptome ale graviditatii sint: incetarea ciclurilor menstruale, aparitia greturilor, somnolentei, umflarea glandelor mamare. Femeia gravida va evita modul sedentar de viata, va face plimbari, va efectua lucrari fizice usoare. Ea nu are voie sa fumeze, sa consume alcool, sa utilizeze medicamente fara prescriptia medicului.
Femeia gravida fumatoare nasc copii prematuri mai frecvent decit cele nefumatoare, iar alcoolismul parintilor este una dintre cauzele debilitatii la copii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.