CHIRURGIE GENERALĂ CURS 7 , Patologia chirurgicala a splinei

Patologia chirurgicala a splinei

Patologia chirurgicala a splinei

Competente vizate:Stabilirea etiopatogeniei ,simptomatologiei si tratamentului corespunzator ,la bolnavul cu afectiuni chirurgicale ale splinei

LEZIUNI VASCULARE

A.INFARCTUL SPLENIC

Poate fi de natura arteriala sau venoasa.

Etiopatogenie

-Afectiuni cardiace-endocardite ,valvulopatii(stenoza mitrala)

-Tromboza venei splenice

-Hemopatii benigne si maligne

Simptomatologie

-debut brutal,cu durere foarte intensa in
hipocondru stg.,febra 39-40 grade,crestere rapida de volum a splinei

Evolutie-poate fi:

-Favorabila-cu remisiune clinica in 10-14 zile

-Nefavorabila-spre complicatii(abces splenic,abces subfrenic,ruptura)

Tratament

-evolutia nefavorabila impune splenectomia

B.ANEVRISMUL ARTEREI SPLENICE

Este situat pe trunchiul arterial.El poate fi:fuziform,sacciform,disecant.

Etiopatogenie

-Embolii septice in cordul stg.

-Malformatii congenitale

-Sifilis,ATS

-Traumatisme abdominale

Diagnosticul

-Pe aortografie

-La palpare –tumora pulsatila in hipocondru stg.

Complicatii

-Fisura cu formarea unui hematom care fuzeaza in capsula pancreatica

-Ruptura in cavitatea peritoneala,organe cavitare,vena splenica((realizarea unui anevrism arterio-venos)

Tratament

-chirurgical-splenopancreatectomie stg,decoland splina si pancreasul pana deasupra anevrismului,unde se ligatureaza artera splenica

TUMORI SPLENICE

A.Benigne:hemangiom,limfangiom,hamartom,lipoame,fibroame,etc.

B.Maligne:primitive(sarcoame ) si metastatice

Hemangiomul-cea mai frecventa forma;in caz de rupture,da un procent ridicat de mortalitate

Limfangiomul-dilatatii chistice sau cavernoase ale limfaticelor splinei;evolutie lenta si fara complicatii

Sarcomul-se manifesta clinic prin splenomegalie importanta,dureroasa,stare generala alterata;prognosticul este rezervat,evolutia spre exitus este rapida;tratament chirurgical in caz de sarcom primar

CHISTURILE SPLENICE

Clasificare

-Neparazitare

-Pseudochisturi

-Chisturi hidatice

A.Chisturile neparazitare-cuprind formele dermoide,epidermoide,cu continut seros,cu continut sangvinolent

-Chisturile epidermoide-apar mai ales la femei tinere care au suferit un traumatism in hipocondrul stg.;se constituie lent,are peretii albiciosi-sidefii,nu adera la organelle din jur,contine lichid sero-hematic

-Chisturile cu continut seros-sunt degenerescente chistice ale splinei;pot fi unice sau multiple si contin o serozitate pura

-Chisturile cu cotinut sangvinolent-apar dupa hematoame posttraumatice,adera la organelle din jur,se pot infecta

Tratament=chirurgical-splenectomie

B.Pseudochisturile-pot fi seroase,hemoragice,inflamatorii;nu au perete propriu;cel mai des sunt hematoame inchistate aparute dupa un infarct sau ruptura splenica

C.Chistul hidatic splenic=o localizare rara a echinococozei

Calea de infestare este cea arteriala.

Continutul lichidului poate fi clar sau net purulent ;calcificarea peretelui apare mai rar;punga chistica este bine delimitate,aderenta si realizeaza compresiuni pe organelle vecine

Forme anatomo-clinice

-Abdominala-cea mai frecventa;tumora se palpeaza in hipocondru stg.si urmeaza miscarile respiratorii;la ex.radiologic se constata ascensionarea cupolei diafragmatice,deplasarea spre dreapta a stomacului si in jos a unghiului splenic

-Toracica(mai rara)-dispnee la effort,dureri la baza hemitoracelui stg.

-Abdomino-toracica-cea mai rara

Investigatii

-IDR Cassoni

-Eozinofilia,RFC

Evolutie

-asimptomatic mult timp sau se complica prin:compresiune pe organelle din jur,deschidere in organelle cavitare,supuratie

Tratament-chirurgical=splenectomie