Punctia venoasă si capilară.

                                               C1
                       1.6. Punctia venoasă si capilară.

Punctia Venoasa

Definitie	Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.
Scop	● explorator -recoltarea sangelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice. ● terapeutic -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui - sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut,hipertensiune arteriala
Locul punctiei	venele de la plica cotului (bazilica si cefalica), unde se formeaza un “M” venos prin anastomozarea lor. venele antebratului venele de pe fata dorsala a mainii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare interne venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic)
Pregatirea punctiei	● materiale necesare - de protectie – perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza. - pentru dezinfectia tegumentului tip I. - instrumentar si materiale sterile – ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10mm (in functie de scop), pense, manusi chirurgicale, tampoane. - alte materiale – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala (materialele se vor pregati in functie de scopul punctiei). ● pregatirea pacientului -pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizica – pentru punctia la venele bratului, antebratului: - se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru persoana care executa punctia (decubit dorsal). - se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. - se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima. - se dezinfecteaza tegumentele - se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. - se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente.
Executia punctiei	Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de bolnav: se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine. se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor. se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directie oblica (unghi de 30 de grade), apoi peretele venos – invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol. se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei. se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa. se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui, perfuzie. se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului. se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul. se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
Ingrijirea ulterioara a pacientului	se face toaleta locala a tegumentului se schimba lenjeria daca este murdara se asigura o pozitie comoda in pat se supravegheaza pacientul
Pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator	se face imediat
Reorganizare

Accidente	Interventiile asistentei
Hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos)	- se retrage acul si se comprima locul punctiei 1-3 minute
Strapungerea venei (perforarea peretelui opus)	- se retrage acul in lumenul venei
Ameteli, paloare, lipotimie	- se intrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul

■ De stiut: - pentru evidentierea venelor: - se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii pe fata anterioara a antebratului - se introduce mana si antebratul in apa calda - pentru evidentierea venelor la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digitala pe traiectul venei deasupra locului punctiei (in sensul circulatiei venoase) - pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se aseaza in decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lasat sa atarne - prin punctia venoasa se pot fixa, pe cale transcutanata, catetere din plastic – ace Braunulen sau Venflons (cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia; dupa punctionarea venei, acul se retrage ramanand numai cateterul). Se utilizeaza numai materiale de unica folosinta.

■ De evitat: punctionarea venei din lateral punctionarea venei cu acul avand bizoul in jos manevrarea incorecta a instrumentarului steril atingerea produsului recoltat (punctia creand o legatura directa intre mediul exterior si sistemul vascular pot intra si iesi germeni patogeni) flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului, deoarece impiedica inchiderea plagii venoase, favorizand revarsarea sangelui.

Punctia Capilara

OBIECTIVELE PROCEDURII
Prelevare de sânge capilar pentru analize de laborator (HLG,
dozareahemoglobinei, glicemie), prin înţepătură.
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Tavă
renală/cărucior medical
Ace
seringă sau lamelă sterilă
Tampoane
de vată
Soluţie
dezinfectantă
Hârtie
de filtru
Mănuşi
de protecţie
Lame
de sticlă
Tuburi
Pipete
Seruri
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PSIHICĂ:
Informarea
pacientului cu privire la procedură
Obţinerea
consimţământui pacientului
b) FIZICĂ:
Poziţia
pacientului: şezând cu mâna sprijinită sau decubit, în funcţie de
starea generală
Alegerea
locului de elecţie :
➢ adult:
pulpa
degetului inelar sau mijlociu
lobul
urechii
➢ copil:
faţa
plantară a halucelui
călcâi
EFECTUAREA PROCEDURII:
Verificarea
recomandării medicale
Spălarea
mâinilor
Echiparea
cu mănuşi de protecţie
Masăm
uşor locul efectuării puncţiei
Aseptizăm
regiunea aleasă cu tampon de vată îmbibat în dezinfectant
Aşteptăm
evaporarea soluţiei dezinfectante
Pe
locul perfect uscat înfigem la 23
mm profunzime (ca sângele să
ţâşnească singur), perpendicular pe straturile cutanate
Ştergem
prima picătură cu hârtie de filtru
Prelevăm sângele în funcţie de scopul urmărit:
Pe
lama perfect uscată şi curată (frotiuhemograma,
grupa sanguină,
timp de sângerare şi coagulare)
Se
aspiră în tuburile (pentru analiza gazelor sanguine)
Picătura
se pune pe bandeletă sau stripsuri (glicemie)
23
picături pe fiecare extremitate a lamei (picatura groasă – diagnostic
pentru Malaria şi Tifos Exantematic)
Ştergem
cu un tampon steril
Se
face compresie uşoară pe locul execuţiei
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
Observarea
stării pacientului
Aplicăm
un tampon steril uşor compresiv
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
Acele
sau/şi lancetele folosite se colectează în recipient special pentru
obiecte înţepătoare (cu pereţii duri)
Tampoanlele
de vată sau hârtia de filtru, mănuşile se colectează întrun
recipient special pentru materiale cu potential infecţios
Spălarea
mâinilor
NOTAREA PROCEDURII
Notăm procedura în dosarul/planul de îngrijire:
Data,
motivul efectuării puncţiei
Semnătura
EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
Pacient
colaborant
Pacientul
nu prezintă sângerare
Frotiul
realizat este uniform, nu prezintă goluri
Rezultate nedorite (problem potenţiale)
Sângerare
la locul puncţiei comprimăm
locul înţepăturii mai multă vreme
Nu
se obţine suficient sânge strângem
degetul de la distanţă
Apăsarea
pe pulpa degetului favorizează eliminarea limfei şi modifică
rezultatele la
nevoie repetaţi înţepătura