CURSURI AMG, ORL si nursing in ORL , 3 INFLAMAŢIA FOSELOR NAZALE

INFLAMAŢIA FOSELOR NAZALE

Interesează mucoasa pituitară în întregime şi poartă denumirea de rinită, care, în
funcţie de evoluţie şi natură, poate fi inflamaţie acută şi cronică, banală sau specifică.
A) Inflamaţiile acute
RINITA ACUTĂ BANALĂ SAU CORIZA ACUTĂ (guturai) are origine

virală, fiind urmată la 2-3 zile de infecţie bacteriană (prin excerbarea florei saprofite
locale din fosele nazale). Germenii microbieni cel mai frecvent incriminaţi sunt
Streptococcus pneumoniae, Staphilococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Klebsiella
pneumoniae,Haemophilus influenzae. Este favorizată de frig, umezeală, schimbări bruşte
de temperatură şi de factori locali nazali (deviaţii de sept, hipertrofii de cornete, vegetaţii
adenoide). Factorii generali ca alergia, tulburări endocrine, denutriţia, surmenajul joacă
un rol favorizant. Afecţiunea poate apare endemic în perioadele reci, chiar de mai multe
ori pe an.
Tablou clinic:
Boala debutează prin semne generale - indispoziţie, curbatură, febră, usturimi în gât,
mialgii, artralgii, frisoane şi semne locale - prurit nazal, obstrucţie nazală, strănuturi,
după 1-2 zile apare rinoreea apoasă, cefalee frontală prin obstrucţia canalului frontonazal,
hiposmie, anosmie, hipoacuzie, acufene. După 24 ore secreţia seromucosă devine
mucopurulentă, prin infecţie bacteriană. La rinoscopie se constată pituitara congestionată,
turgescentă, scăldată în secreţii mucopurulente. Treptat secreţia diminuă şi în 6-8 zile
dispar toate semnele morbide şi apare vindecarea. Uneori, guturaiul se poate complica cu
sinuzite, otite, laringotraheite, bronşite, amigdalite acute.
Tratamentul este simptomatic. Se poate încerca un tratament abortiv care
cupează evoluţia bolii (Aspirina, Atropina, Beladona, băi fierbinţi, diatermie, infraroşii).
Obstrucţia nazală se combate prin soluţii vasoconstrictoare (instilaţii, pulverizaţii,
aerosoli); împotriva inflamaţiei pituitarei se administrează inhalaţii descongestionate
(Inhalant) şi dezinfectante locale (Fedrocaina, Mentorin) în instilaţii. La copii se
administrează ser fiziologic. Combaterea febrei se realizează cu antitermice (Aspirină,
Algocalmin, Paracetamol), pentru creşterea rezistenţei organismului - proteinoterapie
nespecifica (polidin), vitaminoterapie (polivitamine, Vit.C200).
RINITE ACUTE SPECIFICE
În mod normal, rinofaringele constituie poarta de intrare a germenilor în cursul
bolilor infecto-contagioase, în consecinţă, suferinţa nazală însoţeşte aceste afecţiuni.
Rinita gripală apare în epidemiile de gripă, cu febră ridicată (39 - 400C),
curbatură, cefalee, meningism, are debut brutal şi se complică cu otite, sinuzite, laringite.
Epistaxisul este frecvent. După vindecare rămân cefalee rebelă, tuse spasmodica,
anosmie.
Rinita rujeolică, scarlatinoasă, varicelică există în cursul bolilor infecţioase,
unde reprezintă manifestarea lor de debut.
B) Rinitele cronice rinita acută incorect tratată are ca rezultat cronicizarea ei.
Secreţia nazală este permanentă, are aspect mucos sau mucopurulent.
Tratamentul este medicamentos şi chirurgical.
Tratamentul medicamentos: dezinfectante locale, antibiotice conform antibiogramei
executată la secreţia nazală.
Tratamentul chirurgical: corectarea cauzelor locale de obstrucţie nazală.
Exemple de rinite cronice: sunt banale si specifice.
a) Rinitele banale sunt:
1. RINITA CRONICĂ CATARALĂ
2. RINITA CRONICĂ HIPERTROFICĂ
3. RINITA CRONICA ATROFICA
4. RINOPATIA VASOMOTORIE
5. RINITA ALERGICĂ SAU ALERGIA NAZOSINUZALĂ
b) Rinitele cronice specifice
1. Tuberculoza nazală
2. Sifilisul nasului
3. Scleromul nazal
INFLAMAŢIA SINUSURILOR PARANAZALE
Inflamatia mucoasei sinuzale poartă denumirea de sinuzită.
Clasificarea sinuzitelor se face după mai multe criterii:
- dupa etiologie - sinuzite rinopatice, odontopatice,
traumatice, hematogene;
- topografic - sinuzite anterioare : maxilare, etmoidale
anterioare, frontale;
- sinuzitele posterioare, etmoidale posterioare,
sfenoidale;
- dupa leziunile anatomo-patologice - sinuzitele catarale,
supurate, polipoase, osteitice;
- dupa evoluţia clinică - acute şi cronice.
Etiopatogenie:
Cauzele generale constau din fragilitatea imunobiologică a terenului - alergie, diabet,
avitaminoze, anumite afecţiuni ca gripa, bolile infecţioase, afecţiuni ale dinţilor. Macroşi
microclimatul reprezintă alte cauze generale favorizante ale infecţiilor sinuzale.
BACTERIOLOGIA întâlnită în sinuzitele acute este dominată de Streptococcus
pneumoniae, Haemophilus influenzae în 70% din sursele izolate.
Tablou clinic:
- dureri locale şi senzaţie de tensiune
- febră, cefalee, ameţeli , inapetenţă
- tulburări dispeptice
- rinoree, edem palpebral
Examene paraclinice:
1. Examenul radiologic al sinusurilor paranazale arată o creştere a densităţii sinuzale,
nivel de lichid la nivelul sinusurilor.
2. Puncţia sinusului confirmă diagnosticul de sinuzită.
Tratamentul constă în administrarea de antibiotice, decongestionate nazale, analgezice,
antiinflamatorii, vitamine: A, B, C, repaus, căldură locală, corticoterapie pe cale generală,
puncţii evacuatorii sinuzale.
Evoluţia sinuzitelor acute este favorabilă sub tratament, însă netratate, pot să genereze
complicaţii, prin extinderea procesului infecţios la organele din jur.
B) SINUZITELE CRONICE
Cronicizarea unei sinuzite acute apare în urma nediagnosticării sau netratării la
timp a puseului acut sau poate fi determinata de fragilitatea constituţională a mucoasei
respiratorii (alergie, boli cronice, tulburări metabolice).
Tabloul clinic de sinuzită de sinuzită cronică se stabileşte pe
simptomatologia subiectivă, pe semnele obiective şi pe investigaţii paraclinice:
radiografia sinusurilor anterioare şi posterioare, puncţia sinusului maxilar, tomografia
computerizată.
Evoluţia sinuzitelor cronice tratate este favorabilă.
Complicaţii:
- meningo-encefalice (meningită, abces cerebral);
- la orbită şi ochi - complicaţii orbito-oculare, dacriocistita, celulite orbitare,
flegmon orbitar, papilite, nevrite optice;
- la sistemul venos - complicaţii vasculare;
- tromboflebita sinusului cavernos;
- la oasele vecine - complicaţii osoase : osteomielita în
focar, extensivă, metastatica;
- la distanţă - infecţii de focar : reumatism, glomerulonefrită
Tratamentul este intensiv şi persistent cu antibiotice pe cale generală,
vitaminoterapie, creşterea imunităţii organismului, local se fac puncţii.
Tratamentul chirurgical constă din deschiderea operatorie a cavităţilor sinuzale bolnave
cu înlăturarea leziunilor mucoase sau osoase şi asigurarea unui drenaj larg al sinusului
operat cu fosa nazală. Tratamentul chirurgical se aplică în caz de eşec al tratamentului
medicamentos.
Bibliografie:
1. Dr. Mircea Constantinescu – Chirurgie Secialităţi înrudite. Nursing comunitar,
Editura Universul, Bucureşti
2. Silvian Daschievici, Mihai Mihăilescu – Chirurgie.Specialităţi chirurgicale,
Editura Medicală, Bucureşti 2007
3. Merk Manual, ediţia XVII