Gastroenterologie si nursing în gastroenterologie, 4 EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI

- se poate face urmarindu-se modificarile parametrilor functionali

biochimici care pot fi cuprinse in 4 sindroame

o de hapatocitoloiza

o de deficit functional hepatic

o de imflamatie

o colestatic

EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA

- sindromul de hepatocitoliza → alterarea integritatii hepato-celulare

Determinari Recoltare Valori normale

TGP (transaminaza

glutamicopiruvica)

ALAT

(alaniaminotransferaza)

2-3 ml 4-13 UI

40 U Karmen,cresc in

leziuni minore

TGO (transaminaza

glutamicooxal-acetica)

ASAT

(aspartaminotransferaza)

Din acelas singe 5-17 UI

25 UK

Aldolazele Din acelasi singe 1-2 USL

Sideremia 10 ml singe 90-140μg%

EXPLORAREA SINDROMULUI DE DEFICIT FUNCTIONAL HEPATIC SAU

SINDROMUL HEPATOPRIV

Teste care evalueaza activitatea metabolica si de sinteza

Teste Recoltare Valori normale

Teste ce se refera la

metabolismul protidic

-determinarea proteinelor

5-6 ml singe 7-8 g%

Teste de coagulare

-timpul Quick

-timpul Howel

-0,5 ml oxalat de sodiu+4,5

ml singe

TQ 12''- 16''

TH 60''- 120''

Testul Koller precizeaza

daca alterarea TQ se

datoreaza unei insuficiente

hapatice ori unei cauze

extrahepatice

Testul poate diferentia un

icter mecanic de unul

parenchimatos.

Dupa 24 ore de la

administrarea vit K (30 mg

im) se recolteaza singe

pentru TQ

Dozarea fibrinogenului 0,5 ml citrat de

sodiu+4,5ml singe

200-400 mg%

Determinarea colinesterazei

serice

180-280 U/mol/ml/h

(metoda huerga)

3-8 U/ml/min (metoda

Ellman)

Amonemia (reflecta functia

ureogenetica a ficatului)

14+/-4 Ug% in plasma

Teste care se referea la

metabolismul glucidic

Testul hiperglicemiei

provocate (testul tolerantei

la glicemie)

Testul tolerantei la galactoza

, se bazeaza pe capacitatea

ficatului de a maetaboliza

galactoza fara interventia

insulinei, excesul de

galactoza se elimina prin

urina

Bolnavul nu maninca

dimineata , isi goleste

vezica urinara si ingera 40

g galactoza in 300 ml apa,

se recolteaza urina la 2 si la

5 ore de la administrare

Interpretare : in conditii

normale , in prima urina

poate aparea galactoza, in a

doua nu

Teste ce se refera la

metabolismul lipidic

Determinarea lipidemiei

2-4 ml singe 500-700 mg%

Determinarea colesterolului Din acelasi singe 150-250 mg%

15

4,7-6,7 mmol/l

120-160 mg%

(esterificarea se face in

ficat)

Lipidiograma

Alfalipoproteine

Betalipoproteine

Din acelasi singe

1,80-2,30 g%(25-45%)

3,40-4,50 g%(55-58%)

Teste care exploreaza fenomenele metabolice excretorii si circulatorii

- capacitatea ficatului de a epura plasma poate fi cercetata prin:

Determinari Timpi de executie Rezultate

Testul cu BSP

(bromsulftaleina) sau

retentia de BSP

1. se recolteaza ~ 5 ml

singe proba martor

2. prin acelasi ac se

injecteaza 1 ml BSP

0,5% / 10kgcorp

3. se recolteaza singe

din bratul opus la 5

si 45 min

la laborator se dozeaza

colorimetric

Interpretare : normal la 45

min retentia de BSP este sub

5% din doza administrata

Clearance-ul BSP Se administreaza i.v. o

doza standard de BSP

(270 mg la barbat si

240 mg la femei), apoi

se recolteaza singe 3-4

ml la 8, 15, 45 si 90

min de la injectare

pentru

urmarireadescresterii

colorantului in singe.

Proba necesita si

efectuarea unui tubaj

duodenal pentru a se

putea urmari aparitia si

concentratia BSP in

bila.

Se mai poate explora

eliminarea urinara

In mod normal volumul de

plasma epurat de celule

hepatice intr-un minut

reprezinta 14,5% din

volumul sanguin si scade in

afectiuni hepatice.

Numai in bila BSP apare la

5-15 min.

Dupa injectare eliminarea

urinara a BSP in mod

normal se face numai in

primele ore.

Clearance-ul cu roz

Bengal131 si cu aur coloidal

Se injecteaza

bolnavului o cantitate

de izotop dupa care, se

preleva singe in care se

determina

radioactivitatea

EXPLORAREA SINDROMULUI DE INFLAMATIE SAU DE REACTIE

MEZENCHIMALA

Determinari Recoltare Valori normale

VSH 0,4 ml citrat de sodiu+1,6

ml singe

5-10 la 1 ora

10-20 la 2 ore

Teste de disproteinemie (R.

Takata-Ara, R. Gross, R.

Kunkel, banda de coagulare

Weltman, reactia de

turbiditate cu Timol, R. Sia).

Cel mai des se pactica

R.Timol

2 ml singe 0,2 u. Mc Lagen

0.20 u fotometrice

Electroforeza 2-3 ml singe Albumine 60%

Globuline 40%

Din care :

ά1=6%

ά2=9%

β=14%

γ=15-18%

Imunoelectroforeza 2-3 ml singe IgG=1200μg/100ml

IgA=140-420μg/100ml

IgE=0,01-0,4μg/100ml

IgD=3-40μg/100ml

IgM=5-150μg/100ml

EXPLORAREA SINDROMULUI COLESTATIC (EXCRETOBILIAR,

BILIOOBSTRUCTIV)

Determinari Recoltare Valori normale

Determinarea bilirubinei 2 ml singe 1 mg%

bilirubinemia conjugata

(directa)= 0-0,2 mg%

bilirubinemia neconjugata

(indirecta)=70% din totala

Determinari enzimatice

Fosfataza alcalina

2-3 ml singe

2-6 u Bodanschi= 15-35 uI/l

Determinari urinare

bilirubina

urobilinogenul

50-100 ml urina Examen sumar de urina

EXPLORARI MORFOLOGICE

- laparascopie

- punctie bioptica hapatica

- sintigrafie hepatica

-ecografia

EXPLORARI FUNCTIONALE CU SEMNIFICATIE ETIOPATOGENICA

1. Ag. HBs (antigenul australia) – prezent in singele bolnavilor in hepatita virala B

2. Ac. HBs (anticorpul anti AgHBs) – aparitia anticorpilor are o semnificatie

favorabila pentru evolutia procesului hepatic

3. complementul seric

4. alfa feto proteina – este prevazuta in procent de 70% la bolnavii cu cancer

primitiv hapatic

5. IDR Casoni pentru chist hidatic

6. testul Coombs pentru anticorpii antihematie

EXPLORAREA FUNCTIONALA A CAILOR BILIARE

- TUBAJUL DUODENAL este cel mai folosit mijloc de explorare a cailor biliare si poate

fi efectuat prin metoda Meltzer- Lyon sau prin metoda tubajului minutat.

TUBAJUL DUODENAL MELTZER- LYON

lipsa de scurgere a bilei A

o cu toate ca sonda este in duoden

o indica un sfincter Oddi inchis ( obstacol pe canalul coledoc: spasm, litiaza,

neoplasm)

o normal bila este de aspect clar

o patologic bila A este

 viscoasa

 tulbure in angiocolit si coledocite

lipsa de scurgere a bilei B

o dupa instilare sulfatului de magneziu pledeaza pentru un obstacol al

colului vezicii biliare, respectiv al canalului cistic (calcul, tumora)

o evacuarea bilei in cantitate mare , colorata inchis , urmata de ameliorarea

starii bolnavului sunt semnele hipotoniei biliare

o aparitia tardiva a bile B in cantitate mica, slab colorata, asociata cu dureri

in hipocondrul drept , orienteaza spre o hipertonie a cailor biliare

lipsa bilei C

o survine in obstructia canalului hepatic comun

Examenul citologic al bilei A.B.C trebuie efectuat imediat dupa recoltare

evitindu-se autoliza elementelor sau moartea eventualilor paraziti

In sediment se pot evidentia la microscop celule epiteliale, leucocite in

cantitate mare, ceea ce pledeaza pentru un proces inflamator .

TUBAJUL DUODENAL MINUTAT

- prin aceasta metoda se urmareste debitul biliar, notindu-se din 5 in 5 minute

reactia bolnavului si caracterele bilei recoltate

- tubajul minutat are 5 timpi

o timpul I – coledocian

 se scurge un amestec de bila coledociana, pancretic si duodenal

 in cantitate de 10-15 ml

 dupa 5 min se introduc 40 ml de ulei de masline

o timpul II – oddi inchis

 apare la 4 min de la introducerea uleiului de masline si dureaza

3-6 min (nu se scurge bila)

o timpul III – scurgerea bilei A

 dureaza 3 min

o timpul IV – vezicular

 apare bila B

 dureaza 20-25 min

 se scurg 25-30 ml bila

o timpul V – hepatic

 incepe cu aparitia bilei C

- la sfirsit se administreaza pe sonda 30 ml sulfat de magneziu 33% pentru a

verifica daca vezicula s-a evacuat complet

Etape de executie Timpi de executie

Pregatirea

materilului

Aceleasi ca si pentru metoda Meltzer –Lyon

In plus se adauga 50 ml ulei de masline

Un stativ cu 2 rinduri de 8 eprubete

Pregatirea

bolnavului si

introducerea sondei

Administrarea

uleiului de masline

Dupa 5 min de la aparitia bilei a se adapteaza seringa la sonda

Se injecteaza 40 ml ulei de masline

Se penseaza sonda timp de 5 min

Recoltarea sucului in

primele 8 eprubete

Se procedeaza la fel ca si dupa injectarea sulfatului de magneziu

utilizind a doua serie de 8 eprubete

Extragerea sondei

Trimiterea probelor

la laborator

Se noteaza intr-un tabel cantitatea sucului recoltat, culoarea la

emisie, precum si senzatiile dureroase

Cele 2 serii de eprubete etichetate cu monstrele de bila vor fi

trimise la laborator

EXPLORAREA FUNCTIONALA A PANCREASULUI EXOCRIN

METODE DIRECTE

- se cerceteaza enzimele (fermentii) pancreatice din singe si urina si sucul

duodenal

A.CERCETAREA ENZIMELOR DIN SINGE SI URINA

- amilaza

o 6 ml singe dimineata pe nemincate fara sunbstanta anticoagulanta

o valoare normala 16-32 U Wohlgemut

o utila in pancreatitele acute cind creste mult

o pentru amilaza din urina se trimit la laborator 50 ml urina din prima

emisie de dimineata

o valori normale 32-64 U Wohlgemut

B. CERCETAREA ENZIMELOR (TRIPSINA, LIPAZA, AMILAZA) IN SUCUL

DUODENAL

- recoltarea sucului duodenal pentru dozarea enzimelor se face prin tubaj

duodenal

- recoltarea se face dupa stimularea secretiei pancreatice cu eter 2-3 ml

introdus pe sonda duodenala

- mai recent se folosesc stimulari hormonale cu secretina si pancreozimina

injectate intravenos

ETAPE DE

EXECUTIE

TIMPI DE EXECUTIE

Pregatirea

materialului

Acelasi ca pentru tubajul dudenal

In plus substanta excitanta a secretiei pancreatice

Ace

Seringi

Pregatirea bolnavului

si introducerea

sondei

Evacuarea bilei A si

B

Se recolteaza bila A si B stimulata cu sulfat de magneziu

Recoltarea sucului

dupa stimularea

secretiei pancreatice:

a. stimularea cu

eter

b. stimularea cu

secretina

Dupa evacuarea bilei A si B se adapteaza la capatul liber al

sondei o seringa si se introduce eterul 2-3 ml

Se recolteaza in continuare un suc mai bogat in enzime

pancreatice

ATENTIE!!!continutul primei eprubete , fiind amestecat cu eter, se arunca, iar

restul se aduna intr-un balon spalat cu apa distilata si uscat

Dupa evacuarea bilei A si B si dupa efectuarea testarii

sensibilitatii organismului la secretina , se injecteaza intravenos

secretina 1 U/kg corp

Se recolteaza apoi 4 probe de suc pancreatic din 10 in 10 minute

DACA SE FOLOSESTE STIMULAREA CU PANCREOZIMINA , DOZA

INJECTATA I.V. ESTE DE CIRCA 100 UNITATI.

Extragerea sondei si

trimiterea probelor la

laborator

Probele sunt trimise la laborator insotite de biletul de trimitere

pentru dozarea amilazei

METODE INDIRECTE

- examenul materilor fecale

o se executa dupa ce pacientul timp de 3 zile a urmat dieta SCHMIDTSTRASSBURGER

o examenul coprologic ofera date orientative importante privind

consecinta unei afectiuni pancreatice asupra digestiei intestinale

o in suferinta pancreatica se constata urmatoarele

 examenul macroscopic

cantitate abundenta

aspect lucios, sticlos

culoare deschisa

fara miros deosebit

 examenul microscopic

pune in evidenta multe grasimi neutre, fibre musculare

 examenul chimic

evidentiaza lipide peste 10-50 g/zi = steatoree neta

normal nu depaseste 5 g/zi

in insuficienta pancreatica 70-80 % din grasimi se

regasesc in materile fecale

cantitatea de azot creste peste 3g/zi

- alte metode indirecte

o explorare cu izotopi radioactivi

o scintigrafia pancreatica

EXAMENUL MATERILOR FECALE

- ofera date orientative asupra digestiei si absorbtiei

- intrucit alimentatia influienteaza cantitatea si calitatea fecalelor fecoltarea se

face dupa un regim care sa contina toate principile alimentare – regim

standard prinzul Schmidt- Strassburger compus din 125 g proteine, 200 g

hidrati de carbon, 100 g grasimi

- acestea pot rezulta din meniul urmator

o dimineata

 500 ml lapte, piine cu unt sau un ou moale

o prinz

 125 g carne tocata si pregatita

 supa de carne sau legume

 250 g piure de cartofi cu 100 ml lapte , 20 g unt

o seara

 lapte sau ceai

 cartofi copti

 unt 20 g

 sunca fiarta

- la orele 10 si 17 sa mai poate adauga lapte

- in mod practic acest regim se compune din 200-300 g cartofi, 50-60 g unt,

200 g carne si 500-800 ml lapte

- acest regim este urmat 3 zile

- a treia zi se recolteaza materile fecale

- se exclud medicamentele cu influienta asupra proceselor digestive

ATENTIE!!!!!

- recoltarea scaunului pentru hemoragii oculte impune respectarea unor indicatii privind

alimentatia

- inainte de recoltarea fecalelor i se va administra 3 zile regim alimentar compus din

fainoase si lapte

- alimentatia va fi lipsita de : carne, alimente care contin singe, fructe, legume verzi,

cacao, ciocolata

ALTE RECOMANDARI

- nu sunt permise medicamente pe baza de fier sau hemoglobina

- nu se fac extractii dentare

- se verifica daca bolnavul nu prezinta gingivoragii, epistaxis

H.O. apar in caz de singerari gastrointestinale