PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC , PREGĂTIREA, ASISTAREA ŞI EFECTUAREA EXPLORĂRILOR SPECIFICE ALE BOLNAVILOR CU AFECĠIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR.

PREGĂTIREA, ASISTAREA ŞI EFECTUAREA EXPLORĂRILOR

SPECIFICE ALE BOLNAVILOR CU AFECĠIUNI ALE

APARATULUI RESPIRATOR.

I. AspiraĠia naso-faringiană sau oro-faringiană
II. AspiraĠia traheo-bronşică.
III. Sondajul traheo-bronşic.
IV. PuncĠia pleurală.
V. Explorări paraclinice:
1. radioscopia si radiografia;
2. tomografia, computer-tomografia toracelui;
3. bronhografia;
4. ecografia aparatului respirator;
5. bronhoscopia;
6. pleuroscopia;
7. scintigrafia pulmonara
VI. Probe funcĠionale respiratorii:
1. spirometria;
2. spirografia;
3. analiza gazelor din sânge,
4. determinarea complianĠei şi elastazei pulmonare;
5. spiroergografia
I. AspiraĠia naso-faringiană sau oro-faringiană
Materiale necesare
- dispozitiv de aspiratie
- sonde sterile (Nelaton)
- manusi sterile
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- prosop.
INTERVENTIILE ASISTENTEI

- se evalueaza semnele si simptomele care indica prezenta secretiilor in caile aeriene
superioare
- se explica pacientului in ce fel acest procedeu va permite degajarea cailor respiratorii
- se asigura intimitatea pacientului printr-un paravan
- se instaleaza pacientul in pozitie adecvata:
□ semisezand, cu capul intr-o parte - pacientii consienti
60
□ decubit lateral, cu fata la asistenta - pacientii inconstienti
- se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- spalarea pe maini
- imbracarea manusilor sterile
- fixarea sondei la aparatul de aspiratie
- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
- umectarea capatului liber al sondei
61
- introducerea sondei:
□ pentru aspiraxia orofaringiana sonda se introduce pe marginea gurii, lasandu-o sa
alunece in orofaringe
□ pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce intr-o narina, dirijand-o spre
centru,de-a lungul peretelui despartitor al foselor nazale
- se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda pentru a extrage secretiile
de pe toata suprafata
- se extrage sonda
- se clateste in solutie sterila, efectuand o aspiratie
- se lasa pacientul sa se odihneasca 20-30 secunde
- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza in acest interval
- se solicita pacientului sa respire profund si sa tuseasca intre aspiratii
- dupa terminarea aspiratiei, se efectueaza igiena bucala; se indeparteaza
prosopul
- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru
sterilizare.
DE RETINUT:
- se vor respecta cu strictete masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiratia in timpul introducerii sondei.
II. ASPIRAĠIA TRAHEO-BRONŞICĂ.
Scop
- prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea secretiilor
- prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea secretiilor
MATERIALE NECESARE
- dispozitiv de aspiratie
- sonde sterile
- manusi sterile
- prosop
- solutie sterila pentru umectarea sondei
- comprese sterile
INTERVENTII
- asigurarea intimitatii
- pregatirea psihica a pacientului
- pregatirea fizica a pacientului - pozitie semisezand, daca nu este contraindicata
- asamblarea echipamentului de aspiratie
- umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula
- introducerea sondei cu miscari blande prin orificiul canuiei
- aspirarea secretiilor timp de cel mult 10 secunde (pentru a nu produce
hipoxie)
62
- se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacientului
- dupa terminarea procedurii se curata canula de traheostomie
DE RETINUT:
- necesitatea efectuarii aspiratiei poate accentua starea de anxietate a pacientului si de
aceea este necesara o foarte buna pregatire psihica
- secretiile trebuie considerate contaminate si de aceea asistenta va lua masurile ce se
impun (masca, ochelari si manusi de protectie in timpui efectuarii tehnicii)
- tehnica se va efectua in condiIii de asepsie
- nu se aspira secretiile in timpul introducerii sondei
- in timpul aspiratiei sonda va fi mobilizata prin miscari de rotatie
- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul care
aspira si sterile
- calibrul sondelor sa fie adecvat
- sunt de preferat sondele cu orificiu lateral
- sonda va fi curatata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.
III. SONDAJUL TRAHEOBRONŞIC
DEFINITIE
Prin sondaj traheo-bronsic se intelege introducerea unei sonde de cauciuc prin
cavitatea bucala si laringe in trahee si bronhii (sondaj Metras).
SCOP
*EXPLORATOR
- in caz de bronhografii tintite pentru obtinerea imaginii arborizatiilor bronsice dintrun
lob sau dintr-un segment pulmonar; in acest caz, substanxa radioopaca se introduce
direct prin sonda in ramura bronsica respectiva
*TERAPEUTIC
- pentru extragerea exsudatelor din caile respiratorii; continutului abceselor si al
ectaziilor bronsice
- pentru mobilizarea dopurilor de secretie intrabronsice care inchid unele ramuri
bronsice
- pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurative (bronsiectazia,
abces pulmonar, chist aerian supurat).
PREGATIRI
*MATERIALE
- de protectie
□ prosoape
□ masti de tifon
- sterile:
□ seria sondelor Metras
□ intrumente pentru laringoscopia indireeta: spatula linguala, oglinda laringiana
□ comprese de tifon
63
□ instrumente pentru anestezia laringelui, traheei si bronhiilor, seringa
laringiana
□ seringi de diferite dimensiuni pentru extragerea exsudatelor si injectarea
medicamentelor
- nesterile
□ tavita renala
□ sursa de lumina
- medicamente
□ adrenalina, cafeina, plegomazin, fenobarbital
□ excitante ale centrului respirator
□ solutie medicamentoasa in cantitatea si dilutia prescrisa (solutie de antibiotice)
□ solutie de cocaina 2% pentru anestezia faringelui .
*PACIENT
- psihic:
□ se va linisti bolnavul
□ se va instrui in legatura cu tehnica (de felul cum acesta colaboreaza depinde reusita
sondajului)
- fizic:
□ pacientul va fi nemancat in dimineata examenului
□ cu o ora inainte, i se administreaza o fiola de fenobarbital
□ i se ofera un pahar cu solutie cocaina 2% cu care face gargara timp de 5-10 minute
(fara sa o inghita)
□ va fi asezat pe un scaun, protejat cu un prosop in jurul gatului
□ i se ofera tavita renala, imobilizandu-i bratele, pentru a nu incurca operatorul
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI
- dupa introducerea medicamentelor si extragerea sondei, pacientul pastreaza pozitia
inca o fumatate de ora,
64
pentru a mentine substanta medicamentoasa pe loc
- se ajuta sa se imbrace si este condus la pat nu ingera nimic timp de 2 ore pana cand
inceteaza efectul anestezicului
- va fi invatat sa coiecteze in scuipatoare substanja de contrast care se elimina prin tuse,
sa nu o inghita (produce intoxicatii)
REORGANIZARE
Notarea in foaia de observatie
- numele persoanei care l-a efectuat
- aspectul produsului recoltat
COMPLICATII
*IMEDIATE:
- tuse: - se intrerupe sondajul si se completeaza anestezia
- intoxicatia cu oocaina manifestata prin dispnee, palpitalii, transpiratii reci, fenomene de
colaps, dupa utilizarea unei cantitati mari de cocaina
*TARDIVE:
- suprainfectii prin introducerea gemenilor patogeni prin manevre si materiale
nesterile
DE STIUT:
- deglutitia si regurgitarea, fara controlui local al sistemului nervos, da nastere la
accidente grave, de aspiratie in caile respiratorii
DE EVITAT:
- refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac,deoarece resorbtia produce
intoxicatii
IV. PUNCĠIA PL EURALĂ.
Definitie
Punctia pleurala sau taracocenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea
pleurala si mediul exterior prin infermediul unui ac.
SCOP
*EXPLORATOR
- punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
- recoitarea lichidului pentru examinarea sa oantitativa si calitativa
*THERAPEUTIC
- evacuarea lichidului
- administrarea medicamentelor in cavitatea pleurala (antibiotice; citostatice) dupa
spalarea cavitatii
INDICAĠII
- boli inflamatorii sau tumari pulmonare, insuficienta cardiaca
65
- insotita de colectii lichidiene in cavitatea pleurala. Se recurge la punctie cand cantitatea
revarsatului pleural depaseste ,1,5 l si exercita o presiune asupra inimii si plamanului,
impiedicandu-le functiile.
CONTRAINDICATII
- tulburari de coagulare a sangelui hemofilie
- tratament cu anticoagulante
66
LOCUL PUNCTIEI
Locuri de puncţie si pozitia pacientului în cazul puncţiei pleurale
- se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural :
- daca lichidul este in stare libera, punctia se face in spatiu VII - VIII intercostal pe
linia axilara posterioara
- daca lichidul este inchistat, punctia se face in plina matitate, zona stabilita prin
examen clinic
- cotectiile purulente si tuberculoase se punctioneaza cat mai aproape de nivelul lor
67
superior pentru a preintampina fistulizarea lor
- punctia se face deasupra marginii superioare a coastei inferioare, indiferent de
locul punctiei
PREGATIREA PUNCTIEI
*MATERIALE
68
- de protectie a patului
- pentru dezinfectia tegumentului tip III
- instrumente si materiale sterile: 2 - 3 ace de 10 cm lungime, cu diametrul de 1
mm, 2-3 seringi de 20 -
50 ml, seringa de 5 ml si ace pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical,
tampoane, comprese
- alte materiale: romplast; eprubete, lampa de spirt, aparate aspiratoare
(Dieulafoy sau Potain),
recipiente pentru colectarea lichidului, tavila renala
- medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii anestezice
- materiale pentru reactia Rivalta: pahar conic de 200 ml, 50 ml apa distilata, solutie
de acid acetic
glacial, pipete %
*PACIENT:
- pregatirea psihica:
□ se informeaza pacientul cu privire la scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul
punctiei
- pregatirea fizica:
□ se administreaza cu 30 minute inaintea punctiei una fiola atropina pentru a preveni
accidentele (atropina scade excitabilitatea generala si a nervului pneumogastric)
□ se asaza in pozitie sezand la marginea patului sau a mesei de examinare cu
picioarele
sprijinite pe un scăunel, cu mana de partea bolnavă ridicată peste cap
pana la urechea
opusa sau cu trunchiui usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate, cu mainile la
ceafa, coatele inainte
□ pacientii cu stare buna se asaza calare pe un scaun cu spatar; antebratele fiind
sprijinite pe
spatarul scaunului
□ pacientii in stare grava se asaza in decubit lateral, pe partea sanatoasa, la
marginea patului
EXECUĠIA PUNCTIEI
- se face de catre medic, ajutat de doua asistente medicale
- se desfasoara in salon sau in sala de tratamente
69
Tehnica puncţiei pleurale.
70
V. EXPLORĂRI PARACLINICE
1. RADIOSCOPIA si RADIOGRAFIA
Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a organelor
toracice
Organele toracice (inima, plamani) sunt explorate radiolagic prin radioscopie,
radiografie, branhografie,tomografice, kimografie etc. Scop: studierea morfalogiei si
functionalitatii plamanilor, a modificarilor de volum si de forma ale inimii pentru
stabilirea diagnosticului (tumori pulmonare, atelectazii, modificari topografice si de
calibru ale bronhiilor etc.)
PREGATIREA PSIHICA A PACIENTULUI
- se anunta pacientul explicându-i-se condiţiile în care se va face examinarea
(cameră în semiobscuritate)
- pacinetul va fi condus la serviciul de radiologie
- se explică pacientului cum trebuie să se comporte în timpul examinării (va efectua
câteva mişcări de respiraţie, iar radiografia se face în apnee, după o inspiraţie
profundă).
PREGATIREA FIZICĂ A PACIENTULUI
- se dezbraca complet regiunea toracica (parul lung al femeilor se leaga pe
orestetul capului); se indeparteaza obiectele radioopace
- se asaza pacientul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse
inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau
caseta care poarta filmul
- cand pozitia verticala este contraindicata se asaza pacientul in pozitie sezand sau in
decubit
- in timpul examenului radioiogic se ajuta pacientul sa ia pozitiile cerute de medic.
Sugarii si copiii mici se fixeaza prin infasare pe un suport de scanduri sau se suspenda
in hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar sustine)
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA EXAMEN
- pacientul va fi ajutat sa se imbrace; dupa terminarea examenului radiologic, va fi
condus la pat
- se noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat, data.
2. TOMOGRAFIA. COMPUTER-TOMOGRAFIA TORACELUI
3. BRONHOGRAFIA
Pregatirea pacientului pentru bronhografie Pregatirea
materialelor necesare
- medicamentele sedative (fenobarbitai, atropina), anestezice, sonda Metras sterila,
substante de contrast (lipiodol sau iodipin - liposolubile si ioduron B sau diiodonulhidrosolubile),
expectorante si calmante ale tusei, scuipatoare
PREGĂTIREA PSIHICĂ A PACIENTULUI
71
- se anunta pacientul şi i se explica necesitatea tehnicii
72
- se anunti pacientul sa nu manance in dimineata examenului
PREGĂTIREA FIZICĂ A PACIENTULUI
- cu 1-3 zile inainte, se administreaza pacientului medicamente expectorante
- in ajunul examinarii se administreaza o tableta de ,fenobarbital sau alte medicamenta
similare
- cu o jumatate de ora înaintea examenului, se administreaza atropine (pentru a reduce
secreţia salivei si a mucusului din caile respiratorii) si medicamente calmante pentru tuse
- pacientul va fi ajutat sa se dezbrace şi va fi aşezat in decubit dorsal,
putin inclinat spre partea care trebuie injectata
- medicul efectueaza anestezia cailor respiratorii (reuşita examinării depinde de
calitatea anesteziei),duce sonda Metras in arborele bronşic şi apoi substanta de contrast
uşor incalzita, incet, cu o presiune moderata
- in timpul injectarii substantei de contrast; pacientul va fi ajutat sa-şi schimbe pozitia
(decubit ventral,dorsal, lateral drept şi stang)
- in timpul examinarii radiologice, se asaza pacientul in pozitia Trendelenburg
(pentru a se evidentia şi arborele bronşic din partile superioare ale plamanilor) apoi
se aşaza pacientul cu, toracele moderat ridicat, pentru a se evidentia bronhiile
mijlocii şi inferioare Îngrijirea pacientului dupa tehnica
- dupa examen, se ajuta pacientul sa se imbrace si va fi condus la pat
- va fi avertizat sa nu manance şi sa nu bea timp de 2 ore, pana cand
inceteaza efectul anestezicului
- va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care se elimina prin
tuse; nu se inghite, doarece produce intoxicatie cu iod
ATENTIE:
- refularea substantei de contrast si patrunderea deoa.rece poate fi resorbita,
producand intoxicatii.
4. ECOGRAFIA APARATULUI RESPIRATOR;
5. BRONHOSCOPIA
Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie
Bronhoscopia: explorarea arborceui traheo-bronşic se face cu ajutorul
bronhoscopului rigid sau flexibil (fibrobronhoscopul).
Bronhoscopul rigid se compune dintr-o serie de tuburi metalice de 30- 40 cm, lungime şi
4-9 cm diametru,prevazute cu un canal central ,de observare şi lucru" şi laterale de
iluminare, administrare de oxigen etc. Bronhoscoapele rigide sunt prevazute cu orificii
laterale, au extremitatea distaia taiata oblic şi fin polizata, pentru a nu provoca ieziuni;
lumina este oondusa prin fibra optica, tubul fiind conectat, ca si opticele de examinare, la
o sursa de lumina, printr-un sistem special de cabluri. Opticele - tuburi rigide ce se
introduc prin tubul metalic
73
descris – sunt conectate la aceeaşi sursa de lumina si permit vizualizari cu ajutorul unor
prisme speciale, la 180°, 45° şi 90°. Ca anexe,bronhoscopul rigid are tuburi de
aspiratie, pense de biopsie de diferite modele, porttampoane etc.
Fibrobronhoscopul e mai uşor acceptat de pacient. Imaginea este transmisa printr-un
sistem de fibre optice.
Extremitatea lui este flexibila şi examinatorul ii poate imprima diferite unghiuri de
examinare, astfel incat se poate examina, şi conducte aerifere gradul IV sau V (bronşii
segmentare şi subsegmentare.
Un fin canal permite introducerea unei fine şi flexibile pense de biopsie sau a periei de
brosaj, cu ajutorul careia se recolteaza material pentru examen citologic.
Un alt canal, tot atat de fin, este conectat prin intermediul unui recoltor de sticla
sau plastic (de unica folosinţă) la un aspirator puternic.
Ambele sisteme au avantaje si dezavantaje. Astfel, sistemul rigid permite o mai larga
gama de manevre terapeutice, dar nu vizualizeaza un camp de ramificaţii de amploarea
sistemului fiexibil.
PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI MATERIALELOR NECESARE
- se face inventarul tuturor instrumentelor necesare:
măşti de unica folosinta sau casolete cu masti sterile,
- manuşi sterile,
- casolete cu tampoane şi comprese de tifon sterile;
- pense;
- porttampon;
- oglinda frontala;
- seringa laringiana;
- taviţa renala;
- aparatele (bronhoscop sau fibroscop) cu toate anexele sterilizate.
o Important
- sterilizarea componentelor aparatelor principate şi a anexelor se face tinand cont de
instrucţiuni (fiecare component are alt mod de sterilizare, prevazut in instrucţiuni de ex,
ultraviolete; Glutaraldehide)
- se verifica sursa de iumina şi corecta cuplare a cablurilor
- se verifica aspiratorul şi etanşeitatea legaturilor
- vor fi la indemana: flaconul cu anestezie (Xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic,
flaconul cu soluţie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon).
- suprafata mesei pe care se afla instrumentarul e incalzita la 40° - 45°, pentru a
preveni aburirea instrumentarului optic.
PREGĂTIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A PACIENTULUI
74
- pacientul trebuie convins de necesitatea examenului, asupra riscului pe care şi-i
asuma refuzandu-l, lipsind medicul de o informare diagnostica esentiala
- pacientul trebuie convins ca desi neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar
incidentele sau accidentele survin foarte rar
- se creeaza pacientului un climat de siguranta, pentru a asigura cooperarea lui in toate
momentele examinarii,punandu-i in legatura cu alti pacienti carora li s-a efectuat o
bronhoscopie sau fibroscopie
- in ziua premergatnare examinarii, se executa o testare la Xilina 2% pentru a depista o
alergie la acest anestezic; la indicatia medicului, pacientul va fi sedat atat in seara
premergatoare explorarii, cat şi in dimineata zilei respective
- pacientul trebuie anuntat ca nu trebuie sa manance dimineata
- pentru anestezie, e aşezat pe un scaun, in mana dreapta va ţine o tavita renala sau o
scuipatoare, iar cu mana stanga, dupa ce isi deschide larg gura; işi scoate limba, si-o
imobilizeaza cu doua degete deasupra şi policele dedesupt.
- intr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu Xilina 2% îi anesteziaza limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmand sa anestezieze arborele traheobronsic, instiland,
picatura cu picatura, anestezicui uşor incalzit, cu ajutorui unei seringi laringiene
- pacientul este condus in camera de bronhascopie Participarea la
efectuarea tehnicii (sunt necesare doua asistente medicale)
*BRONHOSCOPIA
- asistenta I asaza pacientul pe masa de examinare in decubit dorsal, cu extremitatea
cefalica in extensie
- sub umerii lui, se ataseaza o perna tare, care, ridicand capul la 12-15 cm ajuta ia
extensia acestuia
- orienteaza capul in directia indicata de medic permite acestuia o orientare cat mai
completa
- Asistenta II serveste medicui cu instrumentele si materialele soficitate (Daca masa de
examinare este prevazuta cu o tetiera, este nevoie doar de o singura asistenta).
ATENTIE : ambele asistente, inainte de examinare, se vor spala pe
maini şi vor purta masca sau caguia
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DUPA BRONHOSCOPIE
Dupa examinarea bronhoscopica, pacientul nu va manca o ora. Asistenta va supraveghea,
in acest timp, parametrii vitali (puls, TA etc.), anuntand imediat pe medic daca survin
modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice, pe care ie va
administra in cazul unei hemostizii, chiar inainte de a anunta medicui (Adrenostazin,
Dicinone, E.A.C., Venostat etc.)
75
PARTICIPAREA LA EFECTUAREA TEHNICII (SUNT NECESARE DOUA
ASISTENTE)
*FIBROSCOPIA
- pacientui este a ;ezat pe un scaun; asistenta i conectaaza pacientul la sursa de oxigen,
asigurandu-se ca acesta primeste debitui recomandat de medic
- asistenta I se plaseaza in spatele pacientului, ii fixeaza piesa bucata aflata in trusa
fibroscopului, pe care o va avea sub control tot timpul examinarii, imobili-zand-o din
lateral cu indexul şi degetul mijlociu, de la ambele maini.
- asistantei II ii revine atribuţia de a servi medicul cu instrumentarul necesar.
Supravegherea pacientului dupa fibroscopie Regulile sunt aceieaşi
ca şi pentru bronhoscopie. Incidente si accidente (de bronhoscopie
si/sau ale fibroscopului)
- hemoragii, diseminări tuberculoase sau suprainfecţii cu diferiţi germeni, dureri în
gură, disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse,
expectoraţie, stare subfebrilă.
6. PLEUROSCOPIA
Pregatirea pacientului pentru pleuroscopie
Pleuroscopia (toracoscopia): endoscopia cavitaţii pleurale si a suprafeţei unui plaman,
dupa insuflarea prealabila de aer in marea cavitate pleurala (constituirea unui
pneumotorax).
Scop: stabilirea etiologiei proceselor inflamatorii pleurale a fistulelor, in cazul
pneumotoraxului spontan idiopatic, inspectia unei cavitaţi restante postoperatorii,
diagnosticul unei tumori, liza nervilor simpatic, vag si frenic.
Pleuroscop (toracoscop): instrument ce se compune dintr-un trocar cu mandrin cu
diametrul de 1 cm; dupa retragerea mandrinului, se introduce sistemul optic alimentat prin
fibre de sticla de la o sursa de lumina adecvata; imaginea din cavitatea pleurala este
transmisa tot prin fibre de sticla in ocularul examinatorului; ca si la bronhoscopul rigid,
opticele permite vizualizari de 180°, 45° şi 90°, fiind prevazute şi cu sisteme de biopsie
(pense diferite) şi de hemostaza locala.
Creşterea pneumotoraxului se obtine cu ajutorul acului si a aparatului Kuss. Sunt
necesare urmatoarele materiale: porttampon şi tampoane de vata, casoleta cu campuri
sterile, ace şi seringi de unica folosinta pentru anestezie, tavita renala, solutie novocaina
1% pentru anestezie, tinctura de iod, trusa antisoc.
PREGATIREA PSIHICA ŞI FIZICA A PACIENTULUI
- pacientul va fi incurajat, explicandu-i-se pe inţeles manevra la care
va fi supus
76
- cu o ora inainte de instituirea pneumotoraxului, se administreaza, la indicaţia
medicului, un tranchilizant usor (mepro-bamat, medazepam, diazepam)
- e culcat pe canapeaua de consultalie in decubit lateral, pe partea sanatoasa; bratul de pe
partea in care urmeaza sa se instituie pneumotraraxui este adus in abducţie iar antebraţul
flectat astfel incat palma si" atinga urechea
- dupa spalarea bine mainilor, se dezinfecteaza regiunea indicat; prin badijonare cu iod
- asistenta ofera medicului seringa incarcată, cu solutie de novocaina"
1%, pentru efectuarea anesteziei
- medicul introduce intercostal acul Muss, pe care-l conecteaza la aparat
- aparatul Kuss este prevazut cu o serie de cai (tuburi de cauciuc); ce permit introducerea
a 300-400 ml aer in cavitatea pleurala, sub control continuu al presiunii din spaţiul astfel
creat.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DUPA CREAREA PNEUMO-TORAXULUI
- asistenta va ajuta pacientul sa se reaseze in decubit dorsal - dupa 10-15 minute il va
ajuta sa ia pozitie sezand
- va supraveghea tot timpul rsspiraţia pacientului, care trebuie sa fie ritmica şi liniştita
- pacientui va acuza o discreta apasare in partea unde s-a creat pneumotoraxui
- asistenta va anunta imediat medicul daca pacientul respira greu, acuza durere intensa,
devine cianotic (pneumotoraxul terapeutic s-a transformat in pneumotorax sufocant şi e
necesara exuflaţia) sau daca acuza stare de rau general, TA scade, pulsul e rapid şi
filiform (pericol de şoc pleural)
- daca totul a decurs fara complicaţii, asistenta insotepte pacientul in serviciul de
radiologie pentru o radioscopie sau o radiografie Pregatirea fizica şi psihica a
pacientului
PLEUROSCOPIA (TORACOSCOPIA):
- la recamandarsa medicului, pacientul e sedat atat in preziua şi examinarii, cat
şi înaintea de aceasta
- examinarea se face inainte ca pacientul sa manance - asistenta il conduce in sala de
operatie
- pacientul este pus in poziţie semişezand, rezemat pe partea sanatoasa
PARTICIPAREA LA EFECTUAREA TEHNICII PLEUROSCOPIEI (SUNT
NECESARE DOUA ASISTENTE)
- asistenta I tot timpul examinarii va susţine in abductie braţul pacientului,
care işi va sprijii antebratul flectat pe ceafa
77
- asistentei II ii revin; sarcina de a servi medicul cu instrumentei şi materialele
necesare fiind vorba de o intervenţie chirurgicala, se vor lua toate masurile de asepsie
si antisepsie
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DUPA PLEUROSCOPIE
- se urmaresc parametri vitali (temperatura, puls, TA, respiratie), ca dupa orice
interventie
- pentru a preintampina deschiderea micii plăgi, inchisa de agrafe sau fir de catre medic
- plaga operatorie va fi pansata destul de strâns cu feşi de tifon, ce vor
inconjura cutia toracica
- la recomandarea medicului,pacientului i se administrează sedative şi
calmante ale tusei
- in primele doua zile de la interventie, se administreaza regim dietetic usor de digerat,
bogat in hidrati de carbon
INCIDENTE ŞI ACCIDENTE:
- accese de tuse sau hematoame in peretele thoracic
- lipotimie, colaps sau soc pleural (se intrerupe interventia şi se aplica
masurile de reanimare).
7. SCINTIGRAFIA PULMONARĂ.
Spirometria
- se executa cu spirometrul – se poate determina volumul aerului
circulant, aerul complementar, aerul de rezerva si capacitatea vitala a
plaminului
- alcatuit dintr-un cilindru gradat care comunica cu exteriorul printr-un tub
de cauciuc prin care sufla pacientul
- cilindrul gradat este scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa
- aerul expirat de pacient face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei, putindu-se
citi direct pe el volumul de aer expirat
- SCOP
o diagnosticul tipului de disfunctie ventilatorie
o urmarirea evolutiei naturale sub tratament a afectiunii
o evaluarea pacientilor cu risc crescut pentru afectiuni pulmonare
cronice
o evaluare preoperatorie , ca indicator al riscului anumitor proceduri
- TEHNICA DE DETERMINARE
o dimineata
o dupa intreruperea terapiei medicamentoase 8-12 ore si a fumatului cel
78
putin 1 ora
79
o valorile obtinute se raporteaza la valorile ideale calculate in
functie de talie, greutate, virsta , sex
o pacientul cu nasul pensat si buzele strinse in jurul piesei bucale ,
efectueaza un inspir maximal, urmat de un expir maximal si un inspir
maximal repetat de mai multe ori
o manevra de expir a capacitatii vitale fortate este completa in 3-4
secunde, dar se recomanda prelungirea sa la 6 secunde
Spirografia
- permite urmarirea dinamicii ventilatorii si astfel cu ajutorul ei se pot executa
toate masuratorile ventilatorii statice si dinamice
- cu ajutorul ei se poate determina capacitatea de adaptare a functiilor
respiratorii la nevoile energetice ale organismului atit in stare de repaus cit
si in timpul eforturilor
Materiale necesare
- aparat
- piesa bucala
- pensa pentru pensat nasul
- pensa de servit
- recipient cu solutie dezinfectanta pentru piesele folosite
- scaun
- se verifica aparatul
- se pregatesc piesele sterile
- pregatirea bolnavului
o se executa dimineata pe nemincate sau la 3-4 ore de la masa
o bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta sau
depresiva a centrilor respiratori cel putin cu 24 ore inainte
o asistenta care executa proba asigura repausul fizic si psihic
fiecarui bolnav circa 30 min inainte de proba
o bolnavul va fi asezat in pozitie comoda pe un scaun
o i se explica proba si va fi linistit pentru a se obtine cooperarea
lui
- executarea probei
o asistenta valua piesa bucala cu pensa si o va adapta la captul liber al
burdufului
o bolnavul asezat comod preia cu mina tubul burdufului cu piesa
bucala adaptata
80
o asistenta va pensa nasul bolnavului, sfatuindu-l sa-i asculte
comenzile
o la comanda asistentei bolnavul va inspira adinc din aerul atmosferic,
si tot la comanda , va introduce piesa bucala in gura, buzele se vor
stringe in asa fel sa nu iasa aer pe linga piesa bucala, apoi se expira
maxim si profund
o se scoate piesa bucala din gura bolnavului, care este lasat sa se
odihneasca
o proba se repeta de mai multe ori pina se obtin 2-3 curbe egale
sau cvasiegale
o rezultatul se citeste de pe hirtia pe care a fost inregitrata
proba ea se numeste – epirograma
ATENTIE!!!!! –piesa bucala se schimba dupa fiecare bolnav Spiroergografia
- test de efort care furnizeaza o serie de informatii asupra reactiilor
fiziologice ale organismului in conditii de suprasolicitare determinate
de un efort muscular
- se analizeaza capacitatea de adaptare a respiratiei la solicitari suplimentare
Test de bronhoconstrictie
- urmareste declansarea spsmului bronsic utilizind substante inhalatorii
nespecifice sau substante specifice
Analiza gazelor din singe
- cantitatea de oxigen si dioxid de carbon din singele arterial, ca si presiunea
partiala a acestor gaze in singe
- furnizeaza relatii privind eficienta functiei globale pulmonare
- se face prin metode
o chimice
 recoltarea singelui se face evitind contactul cu aerul
atmosferic – procedeul Van Slyke
 determinarea se poate face si cu microechipamentul Astrup
in care se recolteaza singe capilar in tuburi heparinizate
livrate odata cu aparatul
 cu acesta se poate determina si presiunea acestor gaze
81
o fizice
 pe cale nesingerinda
 cu ajutorul oximetrului care se aplica pe pavilionul urechii
- presiunea O2 este mai mare in aerul atmosferic decit in aerul alveolar,
venos si arterial
- presiunea CO2 este mai mica in aerul atmosferic decit in aerul alveolar,
singele venos