luni, 28 decembrie 2015

TESTE AMG II - 6

TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte

CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA
1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:
a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:
a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:
a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;
c) examenul radiologic nu este important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:
a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19.Principala cauza a anginei pectorale este:
  1. afectiuni pulmonare;
  2. aterosleroza coronariana ;
  3. hipotiroidism.
20.Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:
  1. tuse;
  2. dispneea;
  3. hepatalgie;
  4. edemul pulmonar acut.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
  1. dispnee de efort;
  2. hepatomegalie;
  3. hepatalgie;
  4. edeme periferice
22. Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23.Despre varice se poate afirma:
  1. sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;
  2. produc edeme ale gambelor;
  3. complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;
  4. simptomele obisnuite sunt: durerea si senzatia de greutate la nivelul gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25.Uruitura diastolica se intalneste in:
  1. insuficienta aortica;
  2. stenoza aortica;
  3. stenoza mitrala.
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?
  1. arteriale,venoase,capilare,mixte
  2. externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
  3. accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
  4. mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?
  1. culoarea sangelui inchisa;
  2. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
  3. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan;
  4. forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
  1. hemoragie venoasa;
  2. hemoragie capilara;
  3. hemoragie arteriala;
  4. hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?
  1. pulsul este bradicardiac,bine batut;
  2. ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
  3. pulsul este aritmic;
  4. pulsul este slab batut,filiform.
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio- respiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara artificiala.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia medio- claviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
  1. 60-80 batai/minut;
  2. 40-50 batai/minut;
  3. 50-60 batai/minut;
  4. 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim in:
  1. pneumonie,pleurezie;
  2. cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
  3. nevralgie intercostala;
  4. afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:
  1. varice;
  2. sindrom de ischemie cronica periferica;
  3. sindromul de ischemie acuta periferica;
  4. insuficienta venoasa cronica.
39.In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:
  1. transaminazei (GOT);
  2. fosfatazei alcaline;
  3. lipidemiei;
  4. amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt metode neinvazive?
  1. examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
  2. EKG , ecocardiograma;
  3. cateterismul cardiac;
  4. angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:
  1. regim alimentar cu multe lichide;
  2. repaus la pat;
  3. oxigenoterapie;
  4. medicatie tonicardiaca;
  5. administrare preoperatorie de atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43.Claudicatia intermitenta apare:
  1. in repaus;
  2. la efort: mers,alergat,urcat;
  3. dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a instalat anterior;
  4. inceteaza dupa masajul moletului.
44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol viata pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.

CARDIOLOGIE -NURSING
45.Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate
47. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
48.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.
49. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.
50.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:
a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.

52. Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.
53. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
54. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
55. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.
56. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.
57. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.
58. Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-l sa intrerupa mersul pentru a-i ceda durerea. Care poate fi cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
c) ambele.
60.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
61.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.
63. Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
65. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
68. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca constau in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.
69. Palpitatiile ca manifestari de dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
70. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c) este neregulat in aritmia extrasistolica.

71. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
73. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
78. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
79. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.
80.In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
81. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
82. Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.
83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu punctualitate

1
a
2
b
3
a,b
4
a
5
c
6
b
7
b,c
8
a
9
a
10
a
11
c
12
c
13
a,c
14
a,b
15
d
16
a,b
17
c,d
18
a
19
b
20
b
21
b,c,d
22
b
23
a,b,c,d
24
b,c
25
c


26
b
27
a,c
28
c
29
a,b
30
b,d
31
b,d
32
a,c,d
33
a
34
a
35
a
36
c,d
37
b
38
b
39
a
40
b
41
b,c,d
42
a
43
b,c
44
a,b,c


45
b,c
46
c
47
b
48
a,c
49
a
50
b,c
51
b,c
52
a,b
53
a,b
54
a,b,d
55
a
56
b
57
b
58
a,b
59
b
60
a,b
61
b,c
62
b,c
63
a
64
b,c
65
a,c
66
c
67
a,b,c
68
a,b
69
c
70
c
71
b
72
a,c
73
a
74
b
75
b
76
c
77
a
78
b
79
c
80
b
81
c
82
c
83
b
84
a,c

Publicat de la
Etichete: , ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)