FIINTA UMANA SI NURSING-UL , 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni

FIINTA UMANA SI NURSING-UL
1.6. Nevoia a dormi si a se odihni


NEVOIA  DE  A  SE  ODIHNI  SI   A DORMI


--Reprezinta necesitatea biologica a individului pentru refacere din punct de vedere fizic si psihic

Scop si generalitati :
-alaturi de nutritie ,digestie ,respiratie ,circulatie ,somnul si odihna ,reprezinta un factor de baza al sanatatii.
-in timpul somnului fuctiile de baza ale organismului se desfasoara intr-un ritm lent ,corpul incarcindu-si din nou bateriile pentru regenerarea trupului ,intarirea psihicului si protectia rezervelor de energie ;
-o treime din viata noastra o petrecem in stare de somn astfel la o virsta de 60-70 ani ,circa 15-20 reprezinta ani de somn;
-lipsit de somn ,omul moare mai repede decit de foame ;

-odihna constituie incetarea activitatilor cu relaxare musculara si completarea resurselor energetice folosite ,urmat in cele din urma de somn ;
-in cursul unei zile ,doua treimi costituie perioada de desfasurare a diferitelor activitati urmata de odihna nocturna in general de 8 ore.


Fazele somnului
-o noapte este constituita din 4 sau 5 cicluri de somn ;
-in cursul fiecarui ciclu trecem prin doua faze:
-somn lent
-somn paradoxal
-somnul lent cuprinde urmatoarele stadii:
Stadiul 1=”atipirea” cu durata de citeva minute si pierderea lenta a starii de constienta ,
-stadiul 2=accentuarea starii de inconstienta cu secuse involuntare si vise fragmentare,
-stadiul 3 =scaderea valorilor functionale vitale , corpu  este imobil
-stadiul 4 = somn profound , trezirea este dificila .
-somnul paradoxal interactioneaza  un interval de timp , 60-90 de minute cu faza de somn lent si se caracterizeaza prin activitate cerebrala intense –vise si miscari ale globilor oculari .

Functiile somnului
-in prima parte a noptii somnul lent profound ne domina si permite restabilirea metabolismului,
-in cea de-a doua parte a noptii somnul paradoxal   intervine direct asupra functiilor cognitive(memorie)
-somnul are functii ca:
-organizarea gindirii, organizarea memoriei
-eliminarea stresului, relaxare musculara
-regleaza activitatea hormonala (hormonal cresterii este secretat noaptea ,iar hormonal masculin-testosteronul este la nivelul maxim dimineata
-scaderea ritmului cardiac, scaderea ritmului respirator
-scaderea temperaturii corpului
-mobilizarea sistemului imunitar ,regenerarea tesuturilor.




DURATA  SOMNULUI
-durata de somn este diferita de la o persoana la alta;
-timpul mediu pentru somn  se situeaza intre 7-8 h pe noapte ;
-nevoia de somn este programata genetic ;
-45% din durata somnului este indispensabila si recuperatorie , reprezentind 20% somn profund  si 25% somn paradoxal ;
-4-5 h de somn pe noapte  sunt suficiente  pentru recuperare,restul orelor fiind considerate         timp de relaxare sau repaus ;
-anumite personae  au nevoie insa  de 2 h de somn  pe noapte , somnul acestora  fiind concentrate,dar mai putin eficace ;
-nevazatorii chiar daca nu isi misca globiioculari in timpulsomnului afirma ca au vise  insa asociate cu impresii auditive , nu vizuale.


CONDITII  DETERMINANTE IN  SATISFACEREA  NEVOII

Conditie bio-fiziologica
-varsta:
-nevoia de somn si odihna depinde si variaza in functie de varsta
-copii dorm mai mult decat adultii
-baietii dorm mai mult decat fetele
-omul cu cat imbatraneste , nevoia lui de somn este mai mica
-nou-nascutii dorm 2/3 din zi
-prematurul are nevoie de si mai mult somn
-un adult trebuie sa doarma 7h
-un varstnic de 60-70 ani trebuie sa doarma 5-6 h de odihna nocturna .

Constitutia   fizica :
-in functie de factorii genetici nevoia  de somn este cuprinsa intre 6-9h pe noapte ;rezistenta psiho-fizica poate fi epuizata prin ore de somn ineficiente                          a la long ,deoarece rezulta epuizarea .
-persoanele care dorm putin se recunosc dupa comportamentul lor in vacanta, deoarece                 se vor scula la aceeasi ora matinala pastrandu-si buna conditie fizica .

Activitatea:
-activitatea si in special cea fizica predispune individual la odihna si somn regenerator
-asfel varstnicii care au o activitate fizica mult scazuta au necesarul de odihna sisomn diminuat .

Ritm, veghe ,somn:
-dupa cum am mentionat ceasul nostru intern biologic este potrivit ciclului alternativ zi-noapte si relatiei veghe –somn
-daca aceasta relatie este perturbata (cosmonauti,speologi) organismul se adapteaza greu la noile conditii,
-cei care lucreaza in trei schimburi,,,,,,,,prin perturbarea  sistemelor biologice, sufera  deseori de insomnie  si  nu reusesc  sa recupereze somnul pierdut ,deoarece   starea de veghe –somn  este mereu  in contratimp .

-Factori externi:
--temperatura ,zgomotul ,lumina, anotimpurile,

-Tulburari functionale ca:
-astmul, raceala, marirea prostatei impiedica odihna si somnul;
-aceste afectiuni impun de multe ori anumite pozitii si posturi insotite de discomfort determinind odihna si somn ineficient
-afectiunile respiratorii, cardiace , perturba odihna si somnul.

-Consumul de alcool si excitante :
-consumul de alcool si excitante (cafea nes cola,ciocolata ) consumate in cantitati mari, provoaca serioase insomnii.

-Consum de medicamente :
-efectele secundare  ale  calmantelor si somniferelor afecteaza :
-ritmul natural al fazelor de somn,
-creeaza fenomene de dependenta ;
-pot  deprima centrii respiratori.



Conditie   psihologica
-Stari  conflictuale :
-conflictele de munca ,necazurile sentimentale ,determina ,o stare  psihica  proasta   cu impact direct pentru discomfort ,lipsa de  odihna si somn;
-depresiile,nelinistea,teama ,anxietatea determina o puternica tensiune  interioara cu repercursiuni neuro-vegetative  si modificari de  odihna si somn .
-anxiosul are nevoie  de foarte mult timp      pentru a adormi si se trezeste de mai multe ori  pe noapte ;
-deprimatul adoarme mai repede  dar se trezeste din orice ,fara a mai putea  adormi .


Conditie  socio –culturala
-Loc de munca :
-pregatirea profesionala si locul de munca al individului determina :
-activitati fizice  intense sau reduse ;
-program de lucru in trei schimburi ;
-ora de trezire , conflicte de munca
-toate cu efect  direct asupra nevoii de a dormi  si a se odihni.
-Educatia si  cultura determina o viata cumpatata  cu respectarea  orelor  de somn  si culcatul la timp
-Toate  acestea  ofera organismului posibilitatea  de refacere  in urma uzurii din ziua  precedenta…





ODIHNA  SI  SOMN  NORMAL

Manifestari ,semne  si  simptome
-odihna si somnul constituie o necessitate pentru organism;
-ca manifestari importante  ale odihnei si somnului enumeram :
-durata (cantitatea), calitatea;
-reguli de comportament ,tulburari functionale ;
-inversarea ritmului somn –veghe ,regularitatea orarelor de odihna si somn ;
-dezechilibre  organice ,dezechilibre psihologice .
-de o importanta majora  este si calitatea  somnului :
-caracter de refacere si regenerare, adoarme dupa un interval scurt  de timp ;
-prezinta somn fara treziri bruste  sau cosmaruri ,se trezeste  odihnit in plina forma .

Atitudini si interventii
-Masuri de auto-asistenta :
-este bine ca seara sa  ne culcam  in clipa in care ni se face somn ;
-adormim mai usor  dupa o activitate  relaxanta ,plimbare ,lectura ,dus cald .
-evitam inainte de culcare certuri familiale ,filme violente  muzica trepidanta
-masa de seara este servita cel putin cu citeva ore  inainte de culcare ;
-mincam lejer ,incet ,,,fara abuzuri de grasimi ,zaharuri,
-mergem la culcare la ore regulate ,
-nu adormim la televizor  deoarece undele electromagnetice  perturba  somnul antrenind migrenele , mai degraba in liniste si intuneric,

Asiguram  factorii  ambientali
-camera aerisita cu ambianta placuta,culori pastelate ,relaxante,
-aerul sa  nu  fie prea  uscat
-daca  ne  trezim in cursul noptii si  nu  putem readormi  este de preferat sa citim o  ora decit sa  ne  uitam  la televizor
-in  anumite cazuri  pentru a dormi bine       noaptea trebuie  sa evitam somnul de dupa –amiaza
-chiar  daca  am dormit  sufficient ,sa  ne  trezim  in fiecare dimineata  la aceeasi  ora
-pozitia cea  mai recomandata  in timpul somnului este pe cat posibil culcat pe spate  cu bratele  de-a-lungul corpului

Acordam  o  deosebita atentie  lucrurilor pe care dormim
-pat,saltea lenjerie ,perna
-patul cel bun este cu somiera toata din lemn  deoarece  metalul creeaza campuri  magnetice  nocive
-trebuie sa sustina corpul intr-o pozitie relaxanta
-salteaua din latex este elastica  dar tare pentru  adaptarea la miscari si sustinerea  coloanei  vertebrale
-carceafurile si plapuma sunt indicate  sa fie din fibre naturale
-recomandabil in loc de perna sa fie folosit un sul de tip Asiatic  care sustine si umple golul din zona gatului.




ODIHNA  SI  SOMN  DEFICITAR



Manifestari, semne si simptome

-tulburari ale somnului:
- somnambulism = pacientul atras de surse de lumina puternice
-somnolenta patologica = nevoia de somn neboisnuit de lunga
-insomnie cronica
- hipersomnia = stare deosebita de coma cu drereglari ale constientei

-cauzele insomniei:
-insomnia = dificultatea de a dormi si odihni prin somn
- cauze: probleme personale, necazuri profesionale si familiale, maladii prihice, etc..

-afectiuni organice:
-afectiuni cardiace (angor, insuficienta cardiaca) produc stare de neliniste si teama
- afectiuni respiratorii (astm, insuficienta respiratorie) intrerup somnul prin dificultate in respiratie, precum si diminuarea oxigenarii, pacientul se aseaza in pozitie semisezanda sau la marginea patului
-afectiuni gastrice (intensificarea secretiei gastrice) trezesc pacientul prin rovocarea refluxului gastro-esofagian
-tulburari de mictiune si de defecatie perturba odihna si somnul
-afectiuni neurologice (AVC-uri, Parckinson) determina tulburari de somn
-in cazul diabetului apare poliuria (emisiune abundenta de urina) insotita de senzatia de sete

-tipuri de insomnie:
-insomnie datorata neconcordantei intre nevoile fiziologice si problemele sociale, familiale
-insomnie cronica = daca aceste dificultati persista mai mult de trei luni
-insomnia trezirii precoce = multiple treziri in a doua parte a noptii
-insomnie reactionala = legata de probleme afective (deces, divort)
-insomnie genetica
-insomnie medicamentoasa = provocata de administrarea unor medicamente ca: anidepresive, tranchilizante, halucinogene

-manifestarile insomniei:
-agitatie in timpul somnului
-intreruperea somnului prin desteptari repetate in cursul noptii
-somnolenta in timpul zilei
-iritabilitate si agitatie
-diminuarea puterii de concentratie
-diminuarea efectuarii si desfasurarii activitatilor de rutina

Atitudini si interventii

-asiguram odihna si somnul pacientului:
-recunoastem nevoile fiziologice de somn
-respectam programul zi-noapte, respectam programul somn-odihna
-supraveghem acest program din punct de vedere calitativ si cantitativ
-inlaturam excitantii auditivi, vizuali, olfactivi, gustative
-evitam producerea de zgomote in timpul noptii
-asiguram confort ambiental
-se respecta somnul pacientului
-activitatile de tratament si investigatii se fac dupa trezirea pacientilor
-se interzic activitatile gospodaresti care nu sunt absolute obligatorii in timpul somnului pacientului

-educam pacientul si familia pentru:
-educam pacientul si stabilim impreuna cu acesta programul de somn si odihna
-explicam familiei si pacientului rolul somnului si odihnei in regenerarea organismului
-interzicem consumul de excitante
-interzicem consumul de medicamente cu efect sedativ, tranchilizant
-administram somniferele prescrise de medic
-incurajam pacientul in prelungirea somnului fiziologic prin odihna si somn de dupa-amiaza
-stimulam odihna active si preocuparile intelectuale ale pacientului
-observam si comnuicam medicului daca perioada de odihna si somn sunt eficiente
-comunicam medicului efectul tratamentului pentru odihna si somn
-observam si supraveghem functiile vitale si comportamentul pacientului
-recomandam sa execute inainte de culcare exercitii respiratorii





NESATISFACEREA NEVOII DE A DORMI SI A SE ODIHNI se repercuteaza negative si asupra celorlalte nevoi fundamentale



A comunica
-comunicare deficitara cauzata de oboseala, insomnie si dificultate de concentrare
A se misca, a avea buna postura
Restrangerea activitatilor si alterarea mobilitatii determinate de somnolenta si oboseala
A-si pastra temperature in limite normale
-hipo-hipertermie cauzata de dezinteres pentru odihna si somn, hipotermie determinata de somnolenta accentuata
A respira
-tulburari functionale ale respiratiei si deficit respirator prin oboseala, insomnie
A bea, a manca
-deficit alimentar si hidroelectrolitic legat de insomnii prelungite si odihna nesatisfacatoare
A elimina
-perturbarea eliminarilor prin inversarea ciclului veghe-somn  si tratament cu somnifere
A fi curat, a avea tegumente integre
-diminuarea precum si incapacitatea de autoservire generala si locala pentru activitati de ingrijire determinate de somnolenta patologica si insomnie cronica
A se imbraca si a se dezbraca
-diminuarea capacitatii de autoservire prin insomnie sau hipersomnie
A evita pericolele
-risc de expunere crescuta la pericole prin oboseala, somnolenta, tratament cu somnifere, tranchilizante
A trai conform propriilor conceptii
-participare limitata la serviciul religios datorita insomniei, oboselii, degradarii spirituale prin somn agitate, vise urate
A se realiza
- restrangerea participarii la activitati socioprofesionale precum si nerealizarea pe plan individual datorita lipsei de somn si odihna
A se recrea
-renuntarea la activitati recreative legate de oboseala si lipsa de odihna
A invata
-lipsa de activitati si programe cu scop educativ datorita somnolentei scaderii puterii de concentrare